Victor Marahovschi: Reforma administrației publice locale riscă să slăbească statul și să golească satele

Victor Marahovschi, jurist și Secretar General al Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII”, a prezentat o poziție amplă și detaliată privind reforma administrației publice locale, elaborată de actuala guvernare a Republicii Moldova, și procesul de amalgamare a primăriilor, avertizînd asupra riscurilor structurale pentru administrația locală, echilibrul constituțional al statului și viitorul satelor din Republica Moldova.

Într-o declarație structurată pe mai multe blocuri tematice, acesta a subliniat că reforma propusă nu este o simplă ajustare tehnică, dar o intervenție profundă în arhitectura teritorială, instituțională și identitară a statului.

Marahovschi a atras atenția asupra datelor din documentele intermediare, potrivit cărora s-ar avea în vedere reducerea a peste 800 de autorități publice locale, în condițiile în care în prezent funcționează aproximativ 900 de primării.

„În documentele intermediare se vorbește despre posibilitatea reducerii a peste 800 de autorități locale. Asta înseamnă o reducere potențială de circa 89% din structura actuală. Confirmă Guvernul această finalitate? Va deveni amalgamarea voluntară obligatorie într-o etapă ulterioară? Dacă argumentul este vulnerabilitatea localităților sub 1.500 de locuitori, de ce reforma depășește această categorie și include localități mai mari? Dacă este vorba despre o reducere sistemică a hărții administrative, societatea trebuie informată deschis”.

Potrivit acestuia, orice schimbare de asemenea amploare trebuie explicată transparent cetățenilor, întrucît afectează direct reprezentarea locală și accesul la servicii publice.

Un alt bloc major abordat de Secretarul General al Alianței „MOLDOVENII” vizează transferul competențelor din domeniul educației, sănătății și asistenței sociale.

„Transferul competențelor din educație, sănătate și asistență socială de la consiliile raionale către servicii desconcentrate înseamnă mutarea deciziei la un nivel superior. Cine va administra școlile și grădinițele? Cum vor fi distribuiteresursele? Ce se va întîmpla cu centrele de sănătate publică? Dacă decizia se ia la centru, iar la nivel local rămîne doar executarea, aceasta nu este o descentralizare, ci o centralizare operațională”.

El a subliniat că reducerea autonomiei reale la nivel local ar putea transforma administrația locală într-un simplu executant al deciziilor luate la centru.

Marahovschi a criticat și principiul distribuirii asimetrice a competențelor și resurselor între unitățile amalgamate și cele neamalgamate.

„De ce se admite consacrarea normativă a diferențelor între unități administrative de același nivel? Nu creează acest lucru inegalitate între teritorii? Nu devine un mecanism de presiune financiară? Sistemul juridic trebuie să fie unitar, de altfel apare instabilitatea instituțională”.

O altă serie de întrebări vizează statutul municipiilor și al regiunilor.

„Care va fi statutul municipiilor Chișinău și Bălți? Dacă o nouă regiune va include Chișinău, Criuleni, Strășeni, Dubăsari și Ialoveni, își va păstra capitala statutul distinct? Va exista o administrație separată pentru capitală și una pentru regiune sau competențele vor fi reunite? Cum va afecta reforma autonomia Găgăuză? Au existat consultări oficiale? Există un acord privind modificările administrative?”.

Totodată, el a menționat situația Taracliei, în contextul eventualelor comasări cu Cahul și Cantemir, întrebînd dacă sînt respectate particularitățile etnoculturale și istorice și dacă există garanții privind păstrarea identității administrative a localităților.

Reforma administrației publice locale, elaborată de actuala guvernare, trebuie analizată și prin prisma perspectivei reglementării diferendului transnistrean, a subliniat Marahovschi.

„Cum se corelează reorganizarea administrativă cu perspectiva reglementării diferendului transnistrean? Este prevăzut un loc pentru reintegrarea malului stîng? Nu creează modelul actual dificultăți instituționale suplimentare pentru viitoarea reintegrare? Acestea nu sînt chestiuni tehnice, ci țin de identitatea constituțională a statului”.

Secretarul General al formațiunii a remarcat și lipsa unei abordări sistemice privind cultura.

„Cîte case de cultură vor fi lichidate sau transformate? Ce înseamnă diminuarea statutului instituțiilor culturale? Fără infrastructură culturală nu există dezvoltare durabilă”.

De asemenea, el a ridicat problema finanțării externe a reformei.

„Peste jumătate dintre măsuri sînt realizate cu participarea partenerilor externi. Cine sînt acești parteneri? Care sînt condițiile? Există împrumuturi? Reforma administrației publice este fundamentul arhitecturii statului și orice participare externă trebuie să fie complet transparentă”.

Marahovschi și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la digitalizarea accelerată și finanțarea externă a infrastructurii IT.

„Unde sînt amplasate serverele sistemelor guvernamentale? Cine are acces la datele confidențiale? Ce mecanisme de securitate cibernetică există? Există contractori externi cu acces tehnic? Digitalizarea trebuie să consolideze statul, nu să-i sporească vulnerabilitatea. Statul trebuie să-și controleze datele la fel de strict cum își controlează frontierele”.

El a întrebat și cum vor fi protejați cetățenii care, din motive de vîrstă sau competență tehnică, nu utilizează servicii digitale.

Un segment amplu al declarației a fost dedicat efectelor reformei asupra mediului rural.

„În mediul rural, valoarea unei case depinde de infrastructură – școală, grădiniță, punct medical, casă de cultură. Cînd se închide școala, satul pierde unul dintre principalii factori care influențează valoarea imobilelor. Fără școală, familiile tinere nu revin, investițiile dispar, prețurile scad, iar exodul devine ireversibil”.

Secretarul General al Partidul Alianța „MOLDOVENII” a subliniat că primăria reprezintă centrul local de decizie și implicare civică, iar comasarea sau lichidarea acesteia, combinată cu închiderea școlilor, produce un efect sistemic: scăderea atractivității teritoriilor, reducerea investițiilor și intensificarea exodului.

În concluzie, Victor Marahovschi a declarat că formațiunea nu se opune modernizării, ci centralizării mecanice sub forma unei amalgamări declarate voluntare.

„Nu sîntem împotriva modernizării. Sîntem împotriva centralizării mecanice sub forma unei amalgamări declarate voluntare. Dacă reformele conduc la concentrarea puterii încentru, la diminuarea rolului autonomiei locale, la inegalitate normativă între teritorii și la dependență externă în procesele-cheie, societatea are dreptul să întrebe: consolidăm statul sau construim un sistem mai ușor de administrat, dar mai vulnerabil? Autonomia locală este amortizorul statului. Slăbind-o, slăbim întreaga construcție”.

Reprezentantul Alianței „MOLDOVENII” a reiterat necesitatea unui dialog onest, transparent și profesionist privind viitorul organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova. 

 Reușind să analizeze și să sintetizeze toate aspectele enumerate mai sus, membrii Partidului au expediat Cancelariei de stat, ieri 19 februarie, întrebări, recomandări și poziția Partidului Politic „Alianța Moldovenii” privind inițiativa de amalgamare a primăriilor Republicii Moldova.