Strategia de formare a unei societăți civile mature

Pentru Moldova contemporană este important să atingă nivelul de dezvoltare al unui stat în care puterea nu este despotică, nu este mai presus de lege, nu este mai presus de popor, ci se supune legii și este susținută de întreaga populație. Pentru aceasta, puterea politico-statală trebuie să acționeze în interesul tuturor păturilor societății. Acest lucru poate fi atins numai prin intermediul anumitor mecanisme şi prin canale de conexiune a societății civile cu puterea, statul şi instituţiile sale.

Formarea unei societăţi civile mature poate fi asociată cu un nivel calitativ mai înalt al cooperării între diferite pături ale societăţii şi statul moldovenesc, aflat în proces de transformare. Asemenea concepte precum stabilitatea, armonia, clasa de mijloc, statul de drept, relaţii civilizate de piaţă, drepturile omului şi dreptul la proprietate, libertatea comunicaţiilor sociale, ideea naţională şi altele, sînt dificil de stabilit în conştiinţa publică în afara procesului de formare a societăţii civile din Moldova.

O societatea civilă nu poate exista fără cetăţean − o persoană liberă, care se bucură de drepturi şi conștientizează responsabilitatea pentru folosirea lor. O personalitate matură îmbină organic libertatea şi responsabilitatea morală. Anume din acest motiv la baza înţelegerii societăţii civile stau principiile civice, sociale şi de autoconducere în condiţiile supremaţiei legii, conform principiilor de funcţionare a unui stat eficient. Bazele universale ale societăţii civile şi statului de drept, ai căror purtători sînt cetățenii liberi și responsabili, și anume moralitatea, decența, onestitatea, umanitatea, încă urmează a fi stabilite în calitate de cele mai importante valori ale societății moldovenești.

Societatea civilă este acea partea a societăţii, care include toate tipurile de relaţii neguvernamentale şi a instituţiilor publice care exprimă diverse valori, interese şi nevoi ale oamenilor. Fiind o sursă alternativă de influenţă, societatea civilă distruge monopolul organelor puterii de stat, are capacitatea de a face ca aparatul de stat să servească intereselor poporului, cetăţenilor şi nu invers, fiind o asociaţie a cetăţenilor, care limitează şi controlează acţiunile statului şi promovează egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii.

Societatea civilă este, inclusiv, un sistem de relaţii neguvernamentale şi sociale ale instituţiilor publice, care exprimă diverse interese, nevoi şi valori ale societăţii şi care dau persoanei posibilitatea să-şi realizeze drepturile civile. Societatea civilă formează acel mediu social de trai al persoanelor, unde are loc activitatea lor socială, care determină, în esenţă specificul modului lor de viață, caracteristicile aspectului lor social.

Natura şi valoarea specială a societăţii civile constă în faptul că, în calitate de sistem politic și juridic special, aceasta acționează ca o legătură de mediere între stat și individ și contribuie la soluționarea problemelor care fie nu sunt de competența statului, fie nu au devenit încă obiect al atenției statului. În plus, unui stat de drept îi este greu să funcționeze și să se dezvolte fără o societate civilă, iar anume statul apare ca subiect și garant al formării societății civile.

Dificultăţile şi complexitatea etapei de tranziţie ne conving, că depăşirea lor eficientă este imposibilă fără o societate civilă dezvoltată, fără activitatea multiplelor sale instituţii, fără relaţiile sale constructive cu statul şi sistemul de piaţă. În ultimele decenii iniţiativele civile, ale asociaţiilor, mişcărilor şi societăţilor de cetăţeni exercită o anumită influenţă asupra statului, a sistemului economic, umanitar, contribuind, astfel, la democratizarea lor.

O societate civilă dezvoltată, după cum atestă experiența mondială, este o sursă şi o consecinţă a activității politice a maselor, formînd o bază solidă pentru democraţie. Crearea unei societăți civile mature în Republica Moldova este un proces de decenii. Cu toate acestea, unele elemente și structuri ale sale, cum ar fi organizațiile publice neguvernamentale, sindicatele, mass-media, biserica, partidele politice extraparlamentare și alte asociații obștești, funcționează în țară, participînd în măsura posibilităților şi aptitudinilor sale la formarea și consolidarea democrației.

13.1. Problemele formării unei societăţi civile mature

Strategia dezvoltării de mai departe a societăţii civile este determinată şi de necesitatea normalizării relaţiilor dintre societatea civilă şi puterea politică. În perioada de tranziţie apare o situaţie periculoasă, atunci cînd puterea politică nu poate face faţă uneia dintre funcţiile sale principale − cea de reglementare a relaţiilor sociale, nu foloseşte întreaga capacitate managerială, iar societatea civilă nu are posibilitatea să controleze acţiunile structurilor puterii.

Analiza schimbărilor care au loc în Republica Moldova, în special în sfera politică, arată că formarea societăţii civile moldovenești are loc lent, iar pentru multe din problemele legate de aceasta nu au fost găsite soluţii. Uniunile de tineret, de creaţie şi asociaţiile sau au încetat să funcţioneze, sau sînt în criză, noile structuri sînt aprobate extrem de lent. Sindicatele, care în perioada sovietică erau sub controlul deplin al statului, nu au devenit instituţii cu drepturi depline pentru a susţine interesele salariaţilor.

Organizaţiile neguvernamentale, cu rare excepţii, sînt finanțate din străinătate și fie sprijină forțele politice de opoziție, fie sînt finanțate în secret de autorități, au tendinţa să lucreze strîns cu autorităţile, ajutîndu-le în toate, și în multe cazuri nu sînt reprezentative din punct de vedere al asociaţiilor civile libere. Mass-media, în condiţiile pluralismului absolut, nu a devenit cu adevărat liberă ca în alte ţări, fiind implicate activ în diverse campanii politice, inclusiv de manipulare a opiniei publice.

Cu toate acestea, ajustarea necesită o analiză cuprinzătoare și obiectivă a stării reale a societății civile din Moldova și a motivelor eșecurilor care împiedică procesul de dezvoltare a acesteia, printre care se numără:

13.1.1. Cultura politică modernă în masă a cetăţenilor Moldovei se referă la un tip autoritar şi de tranziţie, în cadrul căruia predomină caracteristicile de subordonare şi supunere. În acelaşi timp, pot fi observate procese de creştere, în principal, în rîndul clasei de mijloc a societății și al tinerilor în general, un început de tip raţional-activist de cultură civică şi politică.

13.1.2. Nu a fost creată o structură instituţională matură a societăţii civile, iar relațiile dintre stat ca un sistem cu preponderenţă politico-administrativ de guvernare și societatea civilă ca sistem nepolitic, rămîn slab structurate.

13.1.3. Formarea societății civile are loc în condițiile unei lipse de încredere în instituțiile statului și în partidele politice, cu o apatie socială și o pasivitate politică clar exprimate de o parte semnificativă a cetățenilor.

13.1.4. Structurile societății civile, care funcționează ca asociații obștești, sînt adesea ghidate de interese corporative sau mercantile înguste, ceea ce reduce capacitatea acestora de a acționa în calitate de reprezentanți cu drepturi depline ai sectorului apolitic și non-comercial.

13.1.5. Societatea civilă moldovenească în mare măsură este politizată prin implicarea activă a sectorului asociativ în procesele politice şi lupta pentru putere în stat.

13.1.6. Statul şi sectorul privat participă doar periodic la finanţarea proiectelor instituţiilor societăţii civile, această activitate nu are caracter sistematic. Organizaţiilor neguvernamentale li se oferă suport financiar în primul rînd din străinătate, ceea ce nu întotdeuna corespunde scopurilor strategice de dezvoltare a societăţii şi statului. Mai mult decît atît, o astfel de practică reprezintă o ameninţare directă de încălcare a suveranităţii Republicii Moldova şi, respectiv, a Constituţiei Republicii Moldova.

13.1.7. Procesul de transformare a societăţii moldoveneşti are loc în condiţiile unei crize economice, politice şi spirituale profunde, care, de asemenea, nu contribuie la dezvoltarea şi stabilizarea instituţiilor şi a structurilor societăţii civile.

13.1.8. Nu au fost stabilite mecanismele de interacțiune între societatea civilă și autoritățile politice, precum și de examinare a propunerilor constructive privind îmbunătățirea vieții în țară și perfecționarea activității statului.

13.1.9. Nu au fost create mecanisme și principii de susținere materială și financiară de către statul moldovenesc a celor mai remarcabile organizații ale societății civile.

13.2. Locul şi rolul clasei de mijloc în formarea societăţii civile

Pentru formarea unei societăţi civile, în afară de condiţiile politice (democraţie), juridice (stat de drept) şi economice (economia de piaţă), un factor important îl reprezintă clasa de mijloc. Experienţa altor ţări arată că esenţa, profunzimea şi dinamica transformărilor socio-economice într-o mare măsură depind de poziţia clasei de mijloc, cantităţii sale numerice şi puterii, de interesul lor pentru stabilitatea politică şi formarea instituţiilor sociale ale societăţii civile moderne.

Această clasă, dezvoltîndu-se cu succes, contribuie la constituirea economiei de piaţă, care este o bază pentru construirea democraţiei şi a societăţii civile în Republica Moldova modernă, precum şi pentru a depăşi polarizarea societăţii. Fără a se baza pe clasa de mijloc, este practic imposibil să se rezolve fundamental obiectivele de consolidare şi stabilizare a societăţii moldoveneşti şi de creare a unei baze durabile pentru dezvoltarea proceselor social-politice. Orientarea politică a clasei de mijloc vizează în mod obiectiv sprijinirea unei guvernări eficiente și, în virtutea acestui fapt, interesele și sentimentele acesteia încep să fie luate în considerare de partidele politice și de businessul mare, deoarece această clasă are nevoie de garanții de stabilitate.

Relaţia dintre potenţialul inovaţional al societăţii, reprezentat de clasa de mijloc, şi dezvoltarea societăţii civile are un caracter de reciprocitate şi bilateralitate. Cu cît mai înalt este potenţialul inovaţional al societăţii, reprezentată de către diverse grupuri sociale care alcătuiesc clasa de mijloc, cu atît mai bine se dezvoltă structurile societăţii civile. Lipsa în societatea civilă moldovenească a unei structuri sociale dezvoltate şi bogate, care să reflecte diversitatea intereselor diferitor grupuri şi pături ale populaţiei, complică procesul de formare, nu numai a clasei de mijloc, ci şi a societăţii civile în ansamblu.

Procesul de dezvoltare al clasei de mijloc în Republica Moldova este unul îndelungat, care depinde în mare măsură de politica statului în acest domeniu. Combinînd eforturile, reprezentanţii clasei de mijloc pot aduce o contribuţie semnificativă la dezvoltarea societăţii civile, care, prin definiţie, este un sistem de autoorganizare şi de autoadministrare. Identificarea caracteristicilor clasei de mijloc şi dezvoltarea ei în societatea moldovenească contemporană, precum şi determinarea poziţiei şi rolului ei în dezvoltarea societăţii civile, rămîne o prioritate strategică a tranziţiei spre o democraţie consolidată.

13.3. Premisele şi condiţiile de formare a unei societăţi civile mature.

În prezent, în Moldova coexistă, colaborează în contradictoriu la nivelul conştiinţei politice, a comportamentului cotidian şi acţiunii politice, două modele de valori diferite ca orientare şi cultură politică. Primul dintre ele este bazat pe tradiţionalism şi principii patriarhale, colectiviste. Cel de al doilea - pe prioritatea modelului individualist al valorilor şi culturii politice de orientare liberal-democratică.

Pe de o parte, în timpul perioadei de tranziţie a puterii politice şi de stat, puterea are caracter dual. Pe de altă parte, are loc procesul de adaptare a structurilor de stat vechi la noile condiţii de existenţă, pe de altă parte – sînt create noi instituţii şi mecanisme, iar în cultura politică sînt treptat introduse idei şi abordări cu adevărat noi.

În pofida reformelor realizate pe jumătate, în anii de independenţă a ţării au fost create condiţii economice şi politice, dar şi fundamentul spiritual pentru întemeierea şi dezvoltarea unui sector asociativ matur şi responsabil. În condiţii favorabile, creşterea potenţialului este reală şi contribuie la formarea unei societăţi civile active. În acelaşi timp, Moldova trebuie să elaboreze propriul program strategic în domeniul formării şi consolidării societăţii civile în continuare.

La această etapă, principalele direcţii strategice ale constituirii societăţii civile sînt:

13.3.1. Susţinerea deplină a sistemului de valori, norme, convingeri ale societăţii moldoveneşti, care permit cetăţenilor să-şi folosească responsabil drepturile şi capacităţile de autoorganizare şi autoadministrare într-un stat de drept şi democratic.

Astfel, va fi depăşită moştenirea totalitaristă, caracteristică pentru această perioadă, de dominare a statului asupra societăţii civile, individului, sfidarea drepturilor şi libertăţilor societăţii.

13.3.2. Formarea activă a culturii democratice şi politice, care joacă un rol-cheie şi îşi lasă amprenta asupra procesului de instituţionalizare a societăţii civile.

13.3.3. Instituţionalizarea procesului de creare şi dezvoltare a infrastructurii societăţii civile naţionale şi stimularea creării diverselor sindicate şi asociaţii de voluntariat, care să rezolve diverse probleme, bazîndu-se pe autoadministrarea cetăţenilor.

13.3.4. Crearea unui sistem de interacțiune între societatea civilă și autoritățile politice și luarea în considerare a propunerilor constructive de îmbunătățire a vieții în țară.

13.3.5. Actualizarea relației reciproce dintre aspectele-cheie ale procesului de implementare a reformei juridice și politice, cum ar fi rolul puterii politice și corelația acesteia cu societatea civilă, etapele de formare, tipurile de instituții, formele de interacțiune cu statul, perspectivele instituțiilor societății civile în condițiile instituirii unui stat social și juridic.

13.3.6. Propaganda activă a importanței participării tuturor genurilor de afaceri în viața publică și socială a societății. Realizarea condițiilor în care toată societatea civilă, implicată în vreun fel în formarea politicii de stat, își formează resursele financiare exclusiv din surse interne.

13.3.7. În bază acestui fapt, îmbunătăţirea în continuare a cadrului legislativ existent, care are un șir de deficienţe şi lacune în ce priveşte formarea şi dezvoltarea societăţii civile. Crearea unui mediu legislativ, care ar exclude participarea persoanelor de origine străină la formarea şi finanţarea instituţiilor societăţii civile, care încearcă să influenţeze constituirea politicii de stat. Să fie stipulate clar aceste sfere.

13.3.8. Unirea eforturilor instituţiilor de stat, antreprenoriale şi civile pentru consolidarea sectorului asociativ din Moldova ca fiind un factor major în procesul de finisare a perioadei de tranziţie către o democraţie funcţională, inclusiv prin consolidarea societăţii civile.

O societate civilă aptă şi matură va face ireversibil caracterul sistemic al reformelor general democratice, care au loc în Republica Moldova în ultimele decenii.

13.3.9. Perfecţionarea instituţiilor societăţii civile în interesul realizării unui control social eficient asupra activităţilor tuturor ramurilor puterii în condiţiile aprofundării reformelor democratice şi optimizării structurilor de stat.

13.3.10. Sporirea eficienţei societăţii civile în scopul constituirii unui fundament solid pentru construirea unui stat de drept şi înfăptuirea politicii democratice, la baza căreia să stea participarea activă a tuturor cetăţenilor la viaţa ţării.