Reforma sistemului de finanțare a economiei și a familiilor

6.1. Introducere la capitol.

În capitolele anterioare am arătat cît de important este ca Guvernul Republicii Moldova să aibă abordări independente pentru dezvoltarea sistemului de finanțare a propriei economii, a familiilor, a cetățenilor și a statului (în continuare, a economiei). Acest lucru este important din trei motive:

1. Noi ne cunoaștem mai bine decît străinii problemele, oportunitățile și necesitățile;

2. Interesele noastre (și acest lucru este firesc) nu coincid întotdeauna cu interesele organizațiilor financiare internaționale, ale statelor partenere străine și, respectiv, ale consultanților angajați de acestea;

3. Existența în țară a unui sistem calitativ și real de finanțare este o condiție extrem de importantă pentru dezvoltarea economiei.

Pentru ca cetățenii noștri să înțeleagă despre ce este vorba, vom da un exemplu simplu. Mai sus am arătat că cel puțin 1,0 miliard de dolari SUA, care se află la o dobîndă mizeră în activele țărilor străine, poate fi utilizat pentru dezvoltarea economiei moldovenești. De exemplu, cel puțin 100,0 milioane de dolari, prin intermediul băncilor comerciale de încredere, pot fi direcționate pentru creditarea pe termen lung a întreprinderilor de creștere a păsărilor și animalelor, în vederea achiziționării de echipamente și tehnologii necesare. Conform calculelor noastre, investind aceste mijloace financiare în reconstrucția fermelor existente și construcția unor ferme noi, în decurs de 1-3 ani, putem crește producția de carne cu 70.000 tone pe an, la un preț angro de circa 3,0 miliarde lei, creînd circa 10.000 locuri de muncă în mediul rural. Dacă vom lua în considerare faptul, că plusvaloarea prețului angro al cărnii în raport cu prețul furajelor (toate sînt locale), precum și al bunurilor de import utilizate în producerea cărnii (resurse energetice, aditivi furajeri, medicamente) depășește 50%, într-un an țara își va întoarce mijloacele investite și va încasa anual suplimentar 120,0 milioane USD (în termeni de venit național). În paralel, se va dezvolta producția de lapte. Noi considerăm că acest lucru este mult mai avantajos decît să primim cîteva milioane USD anual ca dobîndă din plasarea acestor mijloace în activele țărilor occidentale (în principal SUA), expunînd aceste fonduri la riscul impactului crizelor care apar periodic anume în Occident.

Dar cît de mult am putea dezvolta industria construcțiilor în țară prin acordarea de împrumuturi pe termen lung populației (pentru 20-30 de ani) la rate procentuale reduse pentru achiziționarea (construcția) locuințelor? Dar cît de multe am putea face în dezvoltarea altor sectoare ale economiei, în educație și medicină, în construcția drumurilor și dezvoltarea turismului? Și așa mai departe...

În plus, bunurile produse în țară, folosind materii prime moldovenești, vor lega leul emis pentru procurarea valutei străine, devenind un factor decisiv în dezvoltarea țării și lupta împotriva inflației. Astăzi, lupta împotriva inflației este absolut ineficientă, bazată pe o teorie eronată și, în același timp, exclusiv din contul restrîngerii posibilităților de finanțare a businessului și familiilor.

Iar statul închide școli, anulează programe sociale, obligă populația activă să plece peste hotare în căutare unor cîștiguri, trimițînd, în același timp, toată valuta cîștigată în Occident (în rezerve) și umblă prin lume cu mîna întinsă, devenind dependent de unchii străini. Iar acești unchi străini întorc Moldovei acești bani, banii noștri, sub formă de ajutoare și credite, punînd, în același timp, condiții Guvernului nostru. Cine beneficiază de aceste condiții? Noi? Atunci de ce nu ne-am îmbogățit pe parcursul deceniilor, în care aceiași unchi ne dau sfaturi?

Desigur, rezervele noastre sînt legate de anumite angajamente internaționale. Statele cărora Banca Națională le-a dat banii sînt creditorii Moldovei, sînt puteri mondiale care au o anumită politică financiară în lume și nu este ușor să porți cu ele astfel de discuții. Totuși, noi sîntem cea mai săracă țară din Europa, avem o economie mică, care nu se poate dezvolta atît de mult, încît să submineze semnificativ interesele acestor state, de aceea, trebuie să ne promovăm cu insistență și perseverență propriile interese, formînd o nouă abordare față de utilizarea valutei cîștigate de businessul și cetățenii noștri, și să începem, într-o perioadă destul de scurtă de timp, reorganizarea sistemului de finanțare a economiei.

Cel mai interesant lucru este că ne putem descurca și fără utilizarea rezervelor de aur și de valută, pur și simplu prin încetarea suplinirii acestora, organizînd o emisiune specifică de lei în scopul creditării dezvoltării, cu implicarea activă a Băncii Naționale în reglementarea cursului de schimb al leului, utilizînd o mică parte din rezerve în această activitate.

În acest scop, este necesar să implementăm set de măsuri, enumerate mai jos:

6.2. Setul de măsuri pentru dezvoltarea sistemului financiar.

6.2.1. Introducerea unor amendamente și modificări la Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei (BNM), orientînd activitatea BNM spre dezvoltarea sistemului financiar și a economiei statului, eliminînd un șir de sarcini pe care nu le poate îndeplini (de exemplu, asigurarea stabilității prețurilor), precum și restricțiile impuse artificial. Examinarea problemei privind trecerea BNM în subordinea Guvernului Republicii Moldova.

6.2.2. Implementarea unui set de măsuri pentru a reduce semnificativ ratele depozitelor și creditelor în economie, crearea condițiilor în scopul utilizării monedei naționale pentru dezvoltare, creditarea proiectelor investiționale în lei, precum și pentru plasarea mijloacelor investitorilor neprofesioniști în fonduri mutuale de investiții și obligațiuni ale companiilor rezidente. Aceasta este o problemă-cheie pentru o dezvoltare normală a economiei moldovenești și trebuie rezolvată cît mai curînd posibil. Ratele creditelor sînt direct legate de ratele depozitelor, prin urmare, BNM ar trebui să intervină activ în politica de depozite a băncilor, stabilind un grafic de reducere a ratelor depozitelor, indicînd ratele maxime concrete la care băncile pot primi fonduri de la cetățeni și persoane juridice. Considerăm că în cel mult 2 ani ratele la depozite ar trebui să fie reduse treptat pînă la 1-2% anual, în lei.

Paralel (şi acest lucru este foarte important), Banca Naţională ar trebui să sprijine lichiditatea băncilor, creditîndu-le pentru a compensa fluxul posibil temporar al unei părţi a depozitelor. Este foarte important ca, în acelaşi timp, să se obţină reducerea ratelor dobînzilor pentru creditele în lei cu pînă la 3-4-5% anual, prin luarea de măsuri pentru creșterea substanțială a condițiilor de creditare suficiente pentru finanțarea investițiilor de capital. Activitatea în această direcție va provoca rezistență și critici din partea economiștilor locali - reprezentanți ai școlii occidentale de economie. Unul dintre presupusele lor argumente este: „cum poți oferi oamenilor dobînzi la depozite mai mici decît inflația?”. Cele două răspunsuri-întrebări principale la această întrebare sînt:

• Care este sarcina statului - să crească rentieri sau să creeze o economie sănătoasă?

• Oare nu ratele ridicate la depozite şi credite sînt principalii stimuli ai inflaţiei?

O altă obiecție a acestora: „oamenii vor retrage toți banii și îi vor folosi pentru consum, ceea ce va provoca o nouă rundă de inflație”. Și la această întrebare există trei răspunsuri-întrebări:

• Oare stimularea consumului și, respectiv, a economiei, nu este obiectivul principal al unui stat în curs de dezvoltare?

• De ce să nu presupunem, că persoanele care au bani în plus îi vor direcționa în fonduri investiţionale mutuale, adică direct în economie (cel mai probabil acest lucru așa și se va întîmpla) sau vor cumpăra obligațiuni corporative?

• Oare bani în bănci țin persoanele care nu au ce mînca și care se vor grăbi să cumpere pîine, lapte și produse de consum?

Noi înţelegem problemele, care pot apărea în timpul soluţionării chestiunilor, ridicate în acest compartiment, dar sîntem siguri că necesitatea soluţionării lor este demult așteptată şi rezolvarea acestora trebuie începută imediat.

6.2.3. Crearea unui Fond de Dezvoltare a Economiei Republicii Moldova (după exemplul Rusiei), prin emiterea de lei moldovenești în sumă echivalentă cu 50% din fondurile păstrate în rezervele valutare, jumătate din veniturile din privatizare, precum și cea mai mare parte a valutei străine, pe care statul (BNM) o va cumpăra de acum înainte. A asigura utilizarea eficientă a acestor fonduri pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova, în baza experienței acumulate în țară și peste hotare, precum și a propriei înțelegeri (moldovenești) a intereselor personale și a situației din lume. Din resursele fondului de dezvoltare:

• Crearea Băncii Investiţionale de Dezvoltare a Moldovei cu un capital propriu de cel puţin 7,0 mlrd. de de lei, pentru eliberarea sectoarelor prioritare ale economiei şi proiectelor importante de dezvoltare de credite pe termen lung;

• Crearea unei Bănci de Economii de stat cu un capital de 5,0 miliarde lei, pentru a organiza o creditare de înaltă calitate a businessului mic şi mijlociu;

• Crearea unei Bănci Agrare de stat cu un capital de cel puțin 5,0 miliarde de lei, pentru a oferi finanțare preferențială prioritară întreprinderilor agricole;

• Crearea unei Companii ipotecare de stat (CIS) cu un capital propriu de cel puțin 10,0 miliarde de lei, cu o participație majoritară a statului, pentru acordarea de împrumuturi pe termen lung (cel puțin 25 de ani) familiilor care au nevoie de condiții mai bune de trai, la o rată a dobînzii acceptabilă (nu mai mult de 4% anual). Această companie ar putea atrage fonduri și de la investitori privați. Transferarea CIS în subordinea unei societăți moldovenești de renume, cu o reputație impecabilă. Dezvoltarea unui sistem prin care CIS să selecteze familii (cu venituri modeste) care au nevoie de condiții mai bune de locuit. Crearea de filiale ale acestei companii în fiecare regiune a Moldovei. Această măsură va crește semnificativ optimismul familiilor tinere cu privire la viitorul statului lor și va crea un număr mare de locuri de muncă în construcții și în domeniile conexe;

• Crearea unei societăți de investiții de stat, care să investească în fondurile de dezvoltare a companiilor înalt tehnologizate.

• Crearea unei companii de asigurări de stat pentru a asigura riscurile instituțiilor financiare la acordarea de împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii care nu au garanții suficiente și exportatorilor.

6.2.4. Atragerea bancherilor locali cu reputaţie impecabilă la conducerea acestor instituţii financiare, atrăgînd atenția la patriotismul şi calităţile morale ale acestor persoane;

6.2.5. Studierea problemei trecerii treptate (dar rapide) la plăţile pentru mărfurile şi serviciile moldoveneşti numai în lei, ceea ce va reduce semnificativ presiunea valutelor străine asupra pieţei financiare a ţării şi va permite majorarea considerabilă şi fără inflaţie a volumului valutei naţionale în economie, încetînd îmbogăţirea din contul poporului moldovenesc, gratis, a producătorilor dolarului şi monedei Euro. Această întrebare este complicată şi necesită o pregătire minuţioasă, iar înainte de a începe pregătirea pentru aceasta ar trebui să înţelegem faptul, că nimeni în lume nu are nevoie de leul moldovenesc ca monedă liber convertibilă. Să înţelegem, că fără conectarea la o reţea bancară largă, care activează în mai multe ţări ale lumii, va fi destul de greu să vindem străinilor nelimitat şi rapid (iar aceasta este condiţia convertibilităţii libere) leul pentru achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor moldoveneşti.

Evident, Moldova trebuie să găsească parteneri de încredere şi să creeze o reţea de comercializare a leului. Desigur, această măsură trebuie introdusă în paralel cu realizarea programului complex de dezvoltare a economiei noastre.

6.2.6. Interzicerea prin lege ca băncile să accepte din partea nerezidenților depozite mari la cerere, precum şi rambursarea anticipată a depozitelor bancare mari de urgenţă;

6.2.7. Mărirea considerabilă, din contul mijloacelor statului, a mărimii fondului de garantare a depozitelor populaţiei, transmiţînd aceşti bani în rezervele valutare ale statului. Este important să oferim populaţiei şi altor investitori garanţii de stat împotriva posibilelor pierderi;

6.2.8. Interzicerea prin lege a includerii în orice contracte, încheiate de rezidenții Republicii Moldova cu nerezidenți, în care nerezidenți ai Republicii Moldova acționează în calitate de creditori, a dispozițiilor privind rambursarea anticipată necondiționată a obligațiilor unui rezident al Republicii Moldova la prima cerere a creditorului, fără consimțămîntul debitorului. Trebuie remarcat faptul, că majoritatea creditorilor occidentali insistă asupra includerii unor astfel de dispoziții în acordurile de împrumut.

6.2.9. Crearea, în spaţiul moldovenesc, a propriului sistem de carduri electronice, cu rate fixe de plată a comisionului pentru utilizarea acestuia.

6.2.10. Dezvoltarea activă a unor sisteme alternative de plată cu cardul (utilizînd posibilităţile Internetului).

6.2.11. Permiterea utilizării criptomonedelor și tranzacționării legale a acestora. Dezvoltarea burselor de criptomonede.

6.2.12. Consfințirea în Constituție a posibilității pentru populație de a utiliza fără restricții moneda moldovenească în numerar.

6.2.13 Eliminarea tuturor restricțiilor privind utilizarea fondurilor depozitate în conturile băncilor comerciale de către persoanele juridice și fizice, ale căror activități nu au făcut obiectul unor hotărâri judecătorești intrate în vigoare. A obliga băncile să accepte în conturile lor sume nelimitate de numerar de la persoane fizice-rezidente, ale căror activități nu au făcut obiectul unei hotărâri judecătorești definitive privind infracțiuni penale. A elimina funcțiile băncilor comerciale privind controlul asupra activităților clienților, în condițiile transferării constante către organele de drept a tuturor informațiilor necesare pentru monitorizarea posibilelor încălcări ale legii.

6.2.14. Este foarte important să prindem curaj și „să menţinem” și mai departe cursul leului stabil față de principala monedă liber convertibilă a activității economice externe. Oamenii trebuie să primească garanţii în cazul «prăbuşirii» leului, trebuie să fie create condiţii pentru transferul economiilor din valută străină în lei, o astfel de politică va fi pe deplin îndreptăţită şi va fi recompensată întreit. Exportatorii, însă, primind acces la o finanţare de calitate şi un sprijin considerabil din partea statului în dezvoltarea businessului (despre acest lucru vom vorbi mai jos), vor primi beneficii necondiţionate în urma stabilității pe piaţa financiară.

6.2.15. Reformarea pieţei valorilor mobiliare în aşa fel, încît să protejeze în mod sigur businessul naţional şi mijloacele investitorilor de posibilele crize, reieşind din următoarele principii:

6.2.16. Investiţiile persoanelor fizice şi ale altor investitori pasivi în economie trebuie să fie protejate în siguranță;

6.2.17. Managerii subiecţilor economici, care emit propriile valori mobiliare, trebuie să se afle sub un control strict din partea acţionarilor;

6.2.18. Investiţiile directe în economie trebuie făcute profesional și numai de către profesionişti. În legătură cu aceasta, a schimba legislaţia privind societăţile pe acţiuni (SA) şi piaţa valorilor mobiliare, în scopul excluderii complete din economia ţării a capitalului speculativ (de care, de fapt, nu are nevoie economia mondială), precum şi mărirea rolului acţionarilor în administrarea societăţilor pe acţiuni de tip deschis şi minimizarea riscurilor, legate de managementul defectuos. Pentru acest lucru, trebuie prevăzute următoarele:

• Toate investiţiile realizate de investitorii neprofesionişti (nu mai puţin de 5% din capitalul statutar al societăţilor pe acţiuni), fără permisiunea specială a CNPF, să fie efectuate numai prin intermediul fondurilor investiţionale şi al celor de risc;

• Adoptarea legii «Cu privire la fondurile mutuale de investiții şi la fondurile de risc», introducerea unor cerinţe stricte cu privire la a mărimea capitalului fondurilor de investiţii, calificarea şi reputaţia conducerii, precum şi a angajaţilor acestor companii. Permiterea acestor societăți să achiziționeze doar pachete mari și de control de acțiuni în capitalul social al societăților comerciale, încurajîndu-le astfel să dispună de personal calificat care să participe pe deplin la managementul societăților în care au investit;

• A extinde în mod semnificativ funcţiile consiliilor de administrare a societăţilor pe acţiuni (SA), transmiţînd în subordinea lor toate problemele, care nu au legătură cu controlul operaţional al SA (cu excepţia celor care țin de competenţa adunării generale a acţionarilor). A stabili faptul că prima persoană în SA nu este şeful organului executiv, ci Preşedintele Consiliului de Administrare (al consiliului de supraveghere), care fie este acţionar al SA, fie este un angajat calificat al companiei acţionar al SA. În ce priveşte această problemă, companiile mari din Moldova au acumulat o experienţă bogată, care poate fi folosită pentru perfecţionarea legislaţiei;

• Anularea unui şir de restricţii inutile privind activitatea societăţilor pe acţiuni, pentru a reduce semnificativ tarifele, pînă la unele simbolice, privind emiterea şi înregistrarea emisiunilor de valori mobiliare;

• A reglementa clar activitatea organizațiilor de administrare a investiţiilor, oferindu-le un regim favorabil pentru desfășurarea businessului;

• Transferarea organului de stat de supraveghere a pieţei financiare în gestiunea totală a statului. Trebuie încetată practica vicioasă de autofinanţare a acestui organ, atunci cînd, tinzînd să cîştige mai mulţi bani, funcţionarii stopează dezvoltarea acelui segment al pieţei, pe care ar trebui să-l dezvolte;

• A mări semnificativ răspunderea penală pentru încălcările legislaţiei şi fraudă pe piaţa financiară.

6.3. Partea finală.

Am putea enumera și alte măsuri, care trebuie luate pentru dezvoltarea sistemului financiar, însă sarcina noastră nu este de a publica o listă fără sfîrșit a acestor măsuri. Important este să identificăm clar problema și să o rezolvăm în așa mod, încît să ajungem la următoarele:

6.3.1. În țară circulă numai leul (băncile moldovenești acordă împrumuturi numai în lei; bunurile și serviciile moldovenești sînt vîndute numai în lei; depozitele în băncile moldovenești sînt plasate numai în lei; bunurile imobiliare și terenurile se vînd numai în lei, valorile mobiliare emise de rezidenți sînt tranzacționate numai în lei etc.).

6.3.2. Leul este stabil și „ancorat” la principala monedă liber convertibilă a activității economice externe.

6.3.3. Ratele depozitelor în sistemul bancar nu depășesc 2%, iar ratele la credite nu depășesc 4%.

6.3.4. Este asigurat accesul la creditarea investițională a economiei și familiilor în lei la rate scăzute și pe termen lung.

6.3.5. Banca Națională creditează efectiv băncile comerciale cu lei și le asigură fără restricții vînzarea valutei străine în conformitate cu procedura stabilită.

6.3.6. Este asigurat un regim maxim favorabil activității societăților de investiții.

6.3.7. Sînt definite legal următoarele modalități de investire a activelor libere în economie:

• Prin intermediul fondurilor mutuale de investiții și de risc, administrate de societăți profesionale pentru investitori pasivi;

• Prin intermediul băncilor, a companiilor financiare și de leasing;

• Direct - în pachete majoritare sau de control de acțiuni ale entităților economice;

• În titluri de creanțe - cele mai stabile, din punct de vedere financiar, și mari entități economice, garantate cu active;

• Investiții (fără limitarea proporțiilor și sumelor) în capitalul autorizat al societăților de tip închis (SRL, SA de tip închis).

6.3.8. Guvernul controlează activitatea Băncii Naționale a Moldovei.

6.3.9. Guvernul are acces la resursele de creditare ale Băncii Naționale în temeiul unei Legi speciale.