Măsuri de îmbunătățire a sistemului fiscal, de dezvoltare a substituirii importurilor și a exporturilor, precum și de creștere a fondurilor proprii ale întreprinderilor moldovenești

8.1. Introducere la capitol.

Ca urmare a deschiderii economiilor statelor post-socialiste, a Chinei, precum și a deschiderii mai mari către investiții a țărilor din Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, în ultimele decenii în lume au apărut oportunități enorme de investire a resurselor monetare libere, pentru care există o luptă între state.

În această luptă, principalele argumente sînt:

• Existența în țară a unei piețe mari de bunuri și servicii;

• Existența în țară a unor rezerve mari de resurse minerale (materii prime);

• Existența în țară a unui mediu de afaceri atractiv.

Evident, direcția principală în munca pentru atragerea investițiilor ar trebui să fie crearea în Republica Moldova a unui mediu de afaceri, care să diferențieze țara noastră în mod favorabil de celelalte, pentru că în rest argumentele noastre sînt mai slabe decît cele ale majorității statelor concurente.

Activitatea de îmbunătățire a mediului de afaceri trebuie să se desfășoare pe următoarele direcții principale:

• Îmbunătățirea legislației fiscale;

• Îmbunătățirea legislației care reglementează mediul de afaceri;

• Îmbunătățirea legislației privind investițiile;

• Îmbunătățirea sistemului judiciar.

Sistemul fiscal al oricărui stat, în special, al unui stat mic, încă slab, trebuie să fie atent construit și să țină seama de cîteva principii importante:

• Să țină cont de starea reală a contribuabilului (financiară, materială etc.) și de disponibilitatea sa financiară și psihologică de a plăti impozite în cuantumul stabilit de stat;

• Să îmbunătățească structura economiei, adică să stimuleze dezvoltarea acelor teritorii, industrii și domenii de activitate, care trebuie dezvoltate în țară, dar care sînt subdezvoltate sau nu sînt dezvoltate deloc;

• Să fie simplu și pe înțelesul contribuabilului;

• Să fie stabil și să nu se schimbe pe parcursul deceniilor;

• Să stimuleze afluxul de investiții străine și locale, progresul științifico-tehnologic, dezvoltarea întreprinderilor și crearea noilor locuri de muncă.

Codul fiscal existent, în versiunea sa inițială fiind redactat cu contribuția activă a specialiștilor străini, este o transpunere mecanică a sistemului fiscal occidental modern pe șinele moldovenești și, în pofida schimbărilor pozitive majore din ultimii ani, încă nu corespunde pe deplin principiilor enumerate mai sus.

Nu este de dorit ca sistemul fiscal al unui stat dezvoltat să fie aplicat unei țări aflate la etapa inițială de dezvoltare, fără a studia evoluția acesteia.

Nu trebuie comparată starea reală, capacitatea de a plăti impozite și psihologia contribuabilului occidental cu a celui moldovean.

Contribuabilul trebuie dezvoltat, agenții economici și familiile trebuie ajutate să se pună pe picioare, iar statul este pur și simplu obligat să facă acest lucru prin introducerea unui sistem fiscal blînd, stimulativ.

Este interesant faptul, că marea majoritate a oamenilor sînt pregătiți, vor să plătească impozite și le plătesc, dar un număr mare de oameni care fac afaceri sau pur și simplu trăiesc în țara noastră nu le pot plăti în întregime, deoarece nu au alte surse pentru dezvoltare, cu excepția veniturilor proprii.

În același timp, nu există nicio îndoială că, în cazul continuării reducerii competente a impozitelor, creării de stimulente pentru dezvoltarea contribuabililor, ținînd cont de starea reală a contribuabililor moldoveni și a economiei în ansamblu, statul va crește semnificativ veniturile fiscale la buget.

În acest sens, ar fi bine să fie îmbunătățit codul fiscal existent.

8.2. Majorarea mijloacelor proprii ale întreprinderilor este o problemă esențială pentru creșterea industrială.

Marea majoritate a întreprinderilor se confruntă cu un deficit acut de capital de lucru, deși, din punct de vedere tehnic, multe sînt încă capabile să producă produse competitive și să le vîndă. Drept exemplu, în continuare este prezentată o listă a cheltuielilor pe care o întreprindere trebuie să le suporte pentru a fabrica produse, înainte ca banii din vînzarea produselor să ajungă în contul ei curent:

• plata materiilor prime și a consumabilelor necesare pentru producție și transportarea acestora la întreprindere;

• plata TVA și a taxelor vamale pentru materiile prime și consumabilele importate;

• plata resurselor energetice, a apei și a canalizării;

• avansarea personalului;

• cheltuieli pentru publicitate, promovarea produselor, lucrul cu piețele de desfacere (participarea la expoziții, crearea unei rețele de distribuitori, închirierea sau achiziționarea depozitelor etc.);

• înlocuirea și modernizarea permanentă a echipamentelor;

• plata tuturor taxelor după expedierea produselor;

• alte cheltuieli (securitate, comunicare, diverse tipuri de reparații, instruire etc.).

Întreprinderile industriale nu au suficiente astfel de mijloace.

Cum putem acoperi deficitul? În băncile noastre? Dar băncile noastre sînt mici și incapabile să finanțeze o întreprindere mai mult sau mai puțin mare și, chiar dacă fac acest lucru, îl fac la niște rate ale dobînzii destul de ridicate, pe care întreprinderile industriale le „poartă” cu greu.

În starea lor actuală, băncile nu pot fi singura sursă eficientă de mijloace circulante pentru industrie.

De aceea, multe întreprinderi supraviețuiesc, completînd rîndurile creditorilor lor, unele dintre ele activează, folosindu-și doar parțial capacitățile.

Economia are nevoie de investiții, adică de resurse financiare pentru refacerea mijloacelor circulante și reînnoirea activelor fixe; trebuie create condiții pentru atragerea investitorilor străini și revigorarea celor interni. Pentru acest lucru este nevoie de timp, fapt despre care vom discuta mai jos. Cu toate acestea, deja acum multe întreprinderi trebuie ajutate, iar pentru aceasta statul nu trebuie să cheltuiască niciun ban, ci doar să adopte acte legislative (normative) corespunzătoare și să efectueze unele măsuri organizatorice.

Sînt necesare politici, care să creeze condiții pentru ca întreprinderile să investească și să acumuleze mijloace proprii, ajutîndu-le să scape de datoriile vechi și să nu acumuleze altele noi.

8.2.1. Acest lucru poate fi făcut deja acum.

În continuare este prezentată o listă de măsuri urgente, care trebuie întreprinse pentru a crește (economisi) mijloacele proprii ale întreprinderilor industriale:

A. Transferarea către întreprinderile industriale, indiferent de forma de proprietate, a terenului pe care acestea sînt amplasate, în proprietate sau în folosință gratuită, dacă terenul este utilizat conform destinației sale;

B. Interzicerea impunerii de amenzi mari și blocarea activității întreprinderilor fără o hotărîre judecătorească definitivă;

C. A nu interzice emiterea de garanții de stat în favoarea entităților economice, dar să fie creată o procedură de obținere a acestora (pînă la elaborarea unei legi speciale), care să prevadă procedura de solicitare a unei garanții, o listă a documentelor necesare, disponibilitatea obligatorie a unui gaj, cerințele privind gajul, termenii și procedura de revizuire a cererilor etc.;

D. Reducerea semnificativă (pînă la maximum 6%) a impozitului pe venitul din vînzarea activelor fixe și nemateriale de către persoanele juridice. Impozitarea oricărui venit din investițiile făcute să nu depășească 6%;

E. Reducerea impozitului pe imobil pentru persoanele juridice pînă la 0,02%. Stabilirea, prin Lege, a aceluiași cuantum al impozitului pe imobil pentru persoanele juridice și fizice, precum și a oricăror alte taxe și impozite percepute în prezent de autoritățile locale, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Aceste impozite și taxe nu ar trebui să fie modificate timp de cel puțin 25 de ani. Un astfel de ordin este necesar pentru a îmbunătăți mediul de afaceri din țară, pentru a stabiliza sistemul fiscal, pentru a elimina autoguvernarea și voluntariatul pe teren și pentru a încuraja conducătorii din mediul rural să atragă investiții în industriile care substituie importurile, în vederea alimentării bugetelor locale;

F. Înființarea pe lîngă guvern a unei Agenții independente pentru restructurarea și insolvența întreprinderilor, căreia Ministerul Finanțelor să-i transfere dreptul de a gestiona toate datoriile istorice către stat. Această agenție va avea următoarele drepturi:

• să examineze și să accepte (să respingă) planurile de restructurare și reorganizare a întreprinderilor;

• să ia măsuri de reorganizare a întreprinderilor (nu de lichidare) în cadrul procedurilor de faliment;

• în cazul întreprinderilor aflate în insolvabilitate, să aplice proceduri de reorganizare și numai, în cazuri extreme, de lichidare (aceste cazuri trebuie să fie clar menționate în actele normative);

• să inițieze procedurile de faliment în cazul întreprinderilor insolvente;

• să achiziționeze, pentru o perioadă de timp, datoriile întreprinderilor insolvente, dar promițătoare și importante pentru economia țării, cu scopul revînzării după finalizarea reorganizării;

• să anuleze total sau parțial datoriile întreprinderilor către stat sau să aprobe restructurarea acestora pentru o perioadă de pînă la 20 de ani;

• să acorde facilități fiscale întreprinderilor (în anumite condiții) pentru perioada de restructurare sau reorganizare. Astfel de decizii vor trebui aprobate de Guvern;

• să implice în activitatea acestei agenții oameni de afaceri și manageri industriali cu autoritate și de succes.

8.3. Perfecționarea în continuare a sistemului fiscal. Sprijinul din partea statului pentru exporturi și substituirea importurilor.

8.3.1. Înființarea unei Agenții de promovare a exporturilor moldovenești cu următoarele sarcini:

• pregătirea și publicarea materialelor cu caracter publicitar despre țară și producători (broșuri, cataloage, cărți etc.);

• distribuirea acestor informații peste hotare prin poștă, precum și prin intermediul Camerei de Comerț și Industrie, a ambasadelor moldovenești și a propriilor reprezentanțe;

• organizarea participării întreprinderilor autohtone la expoziții în străinătate cu finanțare totală sau parțială din partea statului;

• participarea la conferințe economice internaționale și alte forumuri;

• înființarea reprezentanțelor în țările importatoare de produse moldovenești, în vederea sprijinirii exportatorilor moldoveni pe plan local;

• Sprijin financiar pentru cele mai promițătoare mărci de produse moldovenești, pentru a închiria spații în centrele comerciale de peste hotare.

Includerea în cadrul acestei agenții a unui departament pentru atragerea investițiilor.

8.3.2. Scutirea de la impozitul pe venit pentru o perioadă de 7 - 15 ani a producției de bunuri care substituie importurile (în anumite condiții, pentru perioade diferite pentru fiecare produs concret), deoarece dacă în țară nu există producția unui anumit bun, dar aceasta va apărea, acest lucru va duce inevitabil la apariția de noi locuri de muncă, la creșterea veniturilor bugetare din alte impozite și la dezvoltarea localităților rurale.

8.3.3. Prevederea rambursării integrale de către stat a investiției prin compensarea impozitului pe venit la bugetul de stat după încheierea perioadei de facilitate indicată la punctul 14.2.1.L. De exemplu, o companie a investit într-o localitate rurală 20,0 milioane de euro în ciclul complet de producție a corpurilor de iluminat electrice (candelabre, bra etc.). Această companie este scutită de impozitul pe venit timp de 10 ani, iar după această perioadă, impozitul pe venit este perceput, însă investitorul începe să plătească bani reali la buget numai după ce datoria la impozitul pe venit depășește 20,0 milioane de euro (investiția inițială). Astfel, datoria acumulată este rambursată de investitor prin compensarea acesteia cu bugetul, conform facilității privind rambursarea investiției.

8.3.4. Facilitățile menționate mai sus, acordate investitorilor în industriile de substituire a importurilor în provincie, trebuie să fie condiționate de obligațiile investitorului, care vor fi reflectate în acordul de investiții încheiat cu Statul:

• volumul minim al investiției;

• numărul minim al locurilor de muncă create;

• numărul minim de lucrători cu reședința în Republica Moldova și în localitatea respectivă;

• numărul maxim de lucrători străini în toate intervalele perioadei supuse facilității;

• salariile minime și medii ale lucrătorilor;

• procentul minim de echipamente, materiale de construcție (etc.) de producție autohtonă, utilizate în perioada investiției în provincia moldovenească.

Numai o astfel de abordare poate crea condiții pentru reducerea importurilor, creșterea exporturilor, crearea locurilor de muncă suplimentare, aducerea acasă a diasporei moldovenești, creșterea veniturilor bugetare, oprirea urbanizării capitalei și dezvoltarea provinciei.

8.3.5. Scutirea de TVA și de taxe vamale pe o perioadă de 7 ani a importului de echipamente, materii prime și consumabile, utilizate pentru producerea bunurilor de substituire a importurilor de către întreprinderile care investesc în provincie.

8.3.6. Scutirea de TVA și de taxe vamale pe o perioadă de 7 ani a importurilor de mașini, semințe, îngrășăminte, produse chimice, piese de schimb și produse petroliere utilizate în agricultură.

8.3.7. Anularea pe o perioadă de 10 ani a tuturor impozitelor pentru repatrierea capitalului nerezidenților (dividende, dobînzi din împrumuturi, venituri din leasing).

8.3.8. Pentru a opri practica concurenței neloiale, a nu prelungi autorizația de activitate în zonele economice libere pentru nicio întreprindere industrială, cu excepția celor care produc produse de substituire a importurilor. A se permite comerțul de tranzit în zonele economice libere cu acordarea unor facilități fiscale maxime.

8.3.9. Reducerea pe o perioadă de 5-10 ani a ratei impozitului pe venit și a contribuțiilor la asigurările sociale pentru veniturile în surplus (nu mai mult de 10% și, respectiv, 5%). În același timp, este necesară definirea în mod clar a părții de venit, care trebuie calificată drept venit în surplus supus impozitării preferențiale. De exemplu, salariul care depășește 40000 de lei pe lună face obiectul unei impozitări preferențiale, cu condiția ca întreaga sumă a venitului în surplus să fie cheltuită de contribuabil în țară. Criterii similare pot fi introduse pentru veniturile în surplus ale întreprinderilor. Acest lucru va permite legalizarea unei părți semnificative a economiei, care nu a fost încă legalizată pînă la capăt.

8.3.10. A scuti de impozite toate mijloacele investite pentru dezvoltarea producției și a familiilor contribuabililor (locuințe, educație, mobilier etc.), cu condiția ca aceste mijloace să fie cheltuite pentru educație în instituțiile de învățămînt din Moldova, precum și pentru bunuri (servicii) produse de agenții economici locali.

8.3.11. Eliminarea taxei de înregistrare a prospectelor emisiunilor de acțiuni și obligațiuni sau reducerea substanțială a acesteia (de la 0,5% la 0,01% din valoarea emisiunii), astfel încît această taxă să nu depășească în niciun caz 50.000 lei. Această măsură va facilita în mod semnificativ consolidarea businessului și va încuraja crearea unor companii mari, capabile să concureze pe piețele externe.

8.3.12. A nu impozita pe o perioadă de 5 ani, veniturile din orice tip de obligațiuni ale companiilor producătoare, care operează în domeniul substituirii importurilor.

8.3.13. Creșterea impozitului pe venitul băncilor din operațiunile non-creditare la 18%. Oferirea unei facilități la impozitul pe venitul băncilor din împrumuturile acordate persoanelor fizice și juridice.

8.3.14. Scutirea de taxe a oricăror investiții în infrastructura turistică din afara municipiului Chișinău.

8.3.15. Cu condiția punerii în aplicare a propunerilor prezentate mai sus, este necesar să fie adoptate măsuri de îmbunătățire a sistemului de administrare fiscală:

• a nu aplica sancțiuni pentru neplata impozitelor în caz de greșeli, precum și în cazul primei și celei de-a doua abateri a contribuabilului;

• a aduce în scris la cunoștința tuturor agenților economici și a fiecărei familii principalele dispoziții ale codului fiscal revizuit, precum și pedeapsa pentru neplata impozitelor;

• a promova pe scară largă orientarea stimulativă a reformei fiscale, a explica codul fiscal în sursele de informare în masă, a aduce la cunoștința contribuabilului avantajul respectării legii și al plății impozitului.