Elena Mărgineanu: „Amalgamarea primăriilor ridică întrebări serioase de legalitate și securitate”

În cadrul unei conferințe de presă organizate împreună cu membrii partidului Alianța ”MOLDOVENII”, Elena Mărgineanu, Conferențiar universitar, Doctor în drept și Membru al Consiliului Politic Național, a lansat critici la adresa reformei administrației publice locale elaborată de Cancelaria de Stat, afirmînd că documentele strategice conțin riscuri majore insuficient discutate în spațiul public.

 Potrivit acesteia, analiza materialelor disponibile relevă contradicții semnificative și lipsa unor clarificări esențiale privind impactul reformei asupra nivelului local de guvernare.

 „Analizînd materialele disponibile privind această reformă, am ajuns la concluzia că ea conține multe aspecte foarte periculoase, care sînt puțin cunoscute, dar care trebuie discutate amplu în societate. Cum adică amalgamare voluntară? Fiecare face ce vrea, cum vrea, fără planuri de îmbunătățire a infrastructurii reale, iar cînd vor apărea probleme – iar ele inevitabil vor apărea – această vină va fi pasată pe oamenii simpli, pe cei care au decis benevol și voluntar să lichideze factorul de decizie la nivel local. Și totuși, ea este voluntară sau este obligatorie? Pentru că, dacă argumentul este de a aduce autoritatea administrativ-teritorială la norma locală de 1500 de locuitori, atunci de ce nu sînt vizate doar localitățile mici, dar se amalgamează și localitățile mari? Și cîte primării concret vor fi reduse? În strategie este specificat faptul că sub 1500 de locuitori au 35% dintre primării, în spațiul public se vorbește despre 62%, iar în raportul Guvernului se menționează că acest lucru ar trebui să permită o reducere globală a celor peste 800 de APL-uri în timp. Deci sînt 35, 62 sau 90 de primării care vor fi lichidate?  Pentru că nu putem, în 2026, în surse oficiale, să avem contradicții atît de mari. Și dacă sînt contradicții atît de mari, cine își asumă responsabilitatea? Care este lista concretă a primăriilor cu mai puțin de 1500 de locuitori care pot fi comasate? Există planuri concrete în proximitatea geografică? Cum va fi îmbunătățită infrastructura, drumurile, sistemul de canalizare, sistemul de apă, sistemul de irigare, școlile, grădinițele și așa mai departe? Astfel de planuri nu există”, a declarat Elena Mărgineanu.

 Mărgineanu a criticat și argumentul potrivit căruia primăriile mici nu ar avea capacitate administrativă suficientă. Ea a amintit că Agențiile de Dezvoltare Regională au, potrivit regulamentelor, obligația de a acorda asistență administrației publice locale și a sugerat că ar fi mai logică reformarea acestor agenții decît lichidarea factorului decizional de nivelul I. 

 Un alt punct sensibil a vizat prevederile din strategie privind transferul responsabilităților din educație, sănătate și asistență socială către servicii deconcentrate ale ministerelor. Potrivit Elenei Mărgineanu, această abordare reprezintă, în esență, o formă de centralizare „în cea mai curată formă”, deoarece decizia rămîne la centru, iar la nivel local rămîne doar executarea. Ea a respins, de asemenea, conceptul de „descentralizare asimetrică”, argumentînd că toate unitățile administrativ-teritoriale de același nivel trebuie să funcționeze în baza unui cadru normativ unic, iar acordarea de competențe și resurse financiare diferite în funcție de amalgamare ar crea inegalități juridice.

 În cadrul conferinței au fost exprimate îngrijorări și privind componenta culturală a reformei. Elena Mărgineanu a afirmat că în documentul strategic cultura este tratată simbolic.

„Noi am fost șocați să vedem că în acest document al Strategiei de reformă a administrației publice, un document de 109 pagini, cuvîntul „cultură”, în afară de enumerarea tehnică standard a atribuțiilor, se regăsește doar de două ori. La punctul 43 esteindicat faptul că se efectuează reorganizarea instituțiilor publice de cultură și artă în teatre, circuri sau alte organizații concertistice naționale, iar în mod analogic se decide asupra retrogradării sau chiar lichidării instituțiilor de cultură și artă.Adică, ce putem înțelege de aici? Că tranziția urmează modelul din cultură în teatru și din artă în circ, pentru că asta este scris expres în strategie. Înseamnă că toate casele de cultură, multe dintre ele păstrate încă din perioada sovietică, vor fi transformate în teatre și circuri? De unde vom lua atîția artiști și atîția spectatori? Cel mai probabil, majoritatea instituțiilor culturale vor fi lichidate, iar odată cu ele și viața culturală, și componenta creativă din localități. Această abordare față de cultură, chiar și la nivel formal, în textul oficial al reformei, este un indicator clar al eșecului acesteia pe termen lung”, a declarat Elena Mărgineanu, menționînd că dezvoltarea economică fără infrastructură culturală nu poate asigura stabilitate socială.

 Un capitol aparte în cadrul conferinței a fost dedicat digitalizării și finanțării externe. Potrivit conferențiarului universitar, peste jumătate dintre măsurile din Planul de acțiuni 2023-2026 sînt realizate cu asistență externă. 

 „Noi am constatat cu mare îngrijorare că marea majoritate a măsurilor care țin de digitalizare sînt, de fapt, finanțate din exterior. Și aici apare întrebarea: dar unde sînt serverele? Unde sînt serverele care vor menține programele digitalizate de stat? Toate serverele sînt în Republica Moldova sau parțial? Există organizații, companii sau experți de peste hotare, care, într-un fel sau altul, au acces la serverele fizice sau virtuale, la hosting, la stocare, la audit, la calcul, back-end, front-end, firewall sau alte aspecte tehnice? Aceasta este o problemă de siguranță națională. În una dintre discuțiile cu o doamnă responsabilă de portalul instanțelor judecătorești, la întrebarea „unde sînt serverele?”, mi s-a răspuns că e secret de stat. Ok, serverele sînt în Republica Moldova? Căci dacă sînt în Moldova, nu e secret de stat, pentru că sînt în Republica Moldova. Sau nu toate serverele sînt în Republica Moldova?”, s-a întrebat Elena Mărgineanu.

 Doctorul în drept a ridicat întrebări privind amplasarea serverelor care gestionează datele statului, accesul experților sau companiilor externe la infrastructura IT și garanțiile de securitate cibernetică. Ea a menționat că reforma administrației publice este o chestiune ce ține de arhitectura internă a statului și că orice intervenție externă trebuie să fie pe deplin transparentă.

 Pentru a arăta riscurile, Mărgineanu a oferit cîteva exemple. Ea a comparat modernizarea Registrului de stat al populației cu asistență externă cu un scenariu în care Germania și-ar moderniza registrul populației cu ajutorul Rusiei. De asemenea, a comparat dezvoltarea unui serviciu guvernamental pentru adrese electronice oficiale cu o situație ipotetică în care Turcia ar solicita Israelului sprijin pentru gestionarea identității digitale a tuturor cetățenilor și companiilor sale.

 În același context, ea a menționat că solicitarea de asistență externă pentru elaborarea conceptului de accedere în carieră afuncționarilor publici ar fi echivalentă, conceptual, cu o situație în care China ar cere Statelor Unite sprijin pentru stabilirea regulilor interne de promovare a funcționarilor săi. Tot astfel, cartografierea documentelor interne de politici publice și arhivarea lor electronică cu sprijin extern a fost comparată cu un scenariu în care Rusia ar solicita Marii Britanii să-i gestioneze arhivele strategice.

„Nu observați nicio contradicție între interesul național și logica de securitate per ansamblu? Reforma administrației publice nu este doar o chestiune tehnică. Ea ține de arhitectura internă a statului, de circuitul informației, de controlul datelor și de capacitatea de decizie suverană. În absența unei transparențe totale și a unor garanții clare, riscurile nu pot fi ignorate”, a concluzionat Elena Mărgineanu.

 Potrivit acesteia, reforma administrației publice trebuie analizată nu doar prin prisma eficienței administrative, ci și a securității naționale, a protecției datelor și a autonomiei strategice a statului.

 În final, Elena Mărgineanu a prezentat un set de recomandări pe care le consideră esențiale pentru revizuirea reformei administrației publice, subliniind că acestea vizează „aspectele de esență și cu adevărat interesante” pentru viitorul statului.

Potrivit acesteia, prima recomandare este păstrarea actualei împărțiri raionale. Ea a menționat că au fost analizate mai multe scenarii alternative – inclusiv reducerea numărului de raioane de la 32 la 5 sau la 10, însă aceste opțiuni sînt respinse categoric.

 „Noi categoric refuzăm asemenea abordări. Susținem păstrarea actualei împărțiri raionale, cu transformarea orașelor-reședințe de raion în centre industriale și culturale”, a declarat Mărgineanu.

În viziunea sa, aceste centre ar trebui dezvoltate prin stimularea producției de substituire a importurilor, prin crearea unor stimulente fiscale corespunzătoare, inclusiv facilități extinse pentru investițiile realizate pe termen lung.

 O altă recomandare vizează restituirea către raioane a competențelor privind aprobarea planurilor urbanistice generale ale localităților, precum și a schemelor de dezvoltare a infrastructurii de transport și a comunicațiilor inginerești de importanță națională.

 Totodată, Mărgineanu a reiterat necesitatea renunțării la transferul responsabilităților din domeniile educației, sănătății și asistenței sociale către nivelurile superioare ale administrației, considerînd că această măsură ar diminua autonomia locală.

În ceea ce privește dimensiunea culturală, conferențiarul universitar a insistat asupra reformulării întregii strategii,astfel încît să includă explicit modul de dezvoltare a infrastructurii culturale locale.

 „Trebuie să fie clar ce se întîmplă cu casele de cultură, cercurile de arte, cluburile sportive și cum se organizează activitatea creativă în localitate. Localitatea fără cultură nu are sorți de izbîndă”, a subliniat ea.

 Un alt punct central al recomandărilor ține de finanțare. Potrivit Elenei Mărgineanu, toate acțiunile prevăzute în reformă ar trebui finanțate exclusiv din bugetul de stat, fără implicarea consultanților externi sau a structurilor care activează prin finanțare externă, fie la nivel de elaborare, recomandare sau implementare.

 „O hipercentralizare combinată cu o hiperdigitalizare nu este abordarea corectă pentru dezvoltarea Republicii Moldova”, a concluzionat Elena Mărgineanu, reiterînd că reforma administrației publice trebuie regîndită în ansamblu, în acord cu principiile suveranității, echilibrului instituțional și protejării interesului național.

 Amintim că o serie de întrebări, recomandări și poziția Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII” privind inițiativa de amalgamare a primăriilor Republicii Moldova au fost transmise Cancelariei de Stat ieri, 19 februarie.