DECLARAȚIA PARTIDULUI ALIANȚA „MOLDOVENII”

Cu privire la limitarea sistematică a competențelor constituționale ale Autonomiei Găgăuze, blocarea proceselor electorale și contradicțiile juridice din hotărîrea Curții Constituționale.

Partidul politic Alianța „MOLDOVENII”, analizînd declarația comună a comunității de experți, juridice și a reprezentanților Autonomiei Găgăuze, precum și analizînd în detaliu situația actuală privind funcționarea instituțiilor autonomiei regionale, își exprimă profunda îngrijorare și dezacordul categoric față de decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova din 9 iulie 2026. Această hotărîre, pronunțată în urma unei cereri oficiale a Ministerului Justiției, continuă să provoace o îngrijorare serioasă și justificată în rîndul societății moldovenești. Sîntem nevoiți să constatăm cu regret că, în loc să consolideze statul de drept, autoritățile publice centrale ale puterii executive au inițiat un proces care, de fapt, demontează elementele de bază ale statutului de autonomie al regiunii și înlocuiește dialogul constructiv cu o dictatură administrativ-politică unilaterală.

Context istoric și obligațiile statului

Republica Moldova este un stat multinațional, multicultural și multiconfesional. Acest fapt incontestabil este confirmat nu numai de întreaga evoluție istorică a țării noastre, dar și de organizarea sa constituțional-juridică. Recunoașterea Autonomiei Găgăuziei reprezintă o formă specială de autoadministrare teritorială în cadrul Republicii Moldova unitare, bazată pe principiile fundamentale ale legalității, coexistenței pașnice și respectului reciproc față de identitate.

Adoptarea, în 1994, a Legii „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)” a constituit un acord politic fundamental, care a consacrat integrarea Găgăuziei cu drepturi de autonomie. Subliniem în mod special faptul că acest compromis istoric a permis prevenirea unui masacru de proporții în sudul țării la începutul anilor 1990. Acest act reprezintă unul dintre puținele exemple de succes din Europa, în care o problemă națională și teritorială extrem de complicată a fost rezolvată exclusiv pe cale pașnică și civilizată, ceea ce a fost, pe bună dreptate, prezentat de comunitatea internațională drept un exemplu pentru alte state.

În 1994, statul Republica Moldova și-a asumat angajamentul politic oficial de a asigura respectarea strictă a acestei legi, în calitate de principal garant al aplicării sale. În același timp, Parlamentul a adoptat o hotărîre privind necesitatea de a aduce toate actele normative ale Republicii Moldova în deplină conformitate cu prevederile Legii privind statutul special al Găgăuziei. Cu toate acestea, sîntem nevoiți să constatăm că, pînă în prezent, această amplă activitate legislativă nu a fost finalizată, iar prevederile legii speciale sînt ignorate în mod sistematic de către autoritățile centrale. În ultimii ani, asistăm la o îndepărtare intenționată de aceste principii și la exercitarea unei presiuni administrativesistematice asupra autonomiei, care ignoră specificul săucultural, lingvistic, politico-juridic și instituțional.

Un ansamblu de restricții și compromitereacompetențelor autonomiei

Cea mai recentă și deosebit de îngrijorătoare manifestare a acestei politici distructive promovate de autoritățile centrale a fost compromiterea efectivă și blocarea artificială a procesului electoral pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Indiferent de explicațiile juridice formale și de transferul reciproc alresponsabilității între structurile statale, rezultatul este evident — cetățenii autonomiei sînt privați de posibilitatea de a-și exercita dreptul fundamental la reprezentare politică, iar o importantă instituție democratică a regiunii a ajuns paralizată.

Decizia pronunțată de Curtea Constituțională consacră un întreg ansamblu de măsuri care limitează competențele autonomiei:

1. Privarea Adunării Populare a Găgăuziei de dreptul de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a autonomiei, ceea ce pune în pericol direct legitimitatea, independența și stabilitatea organizării procedurilor electorale locale.

2. Excluderea totală a autorităților regionale din procesul de numire și demitere a conducătorilor principalelor structuri de forță și instituții juridice— Direcția Justiției, Serviciul de Informații și Securitate (SIS), precum și Direcția Afacerilor Interne. De acum înainte, acești conducători vor fi numiți exclusiv de către autoritățile centrale, fără a se ține cont în vreun fel de concluziile, opiniile și propunerile Adunării Populare a Găgăuziei.

3. Excluderea conducătorilor direcțiilor de profil din cadrul Comitetului Executiv al Găgăuziei din componența colegiilor ministerelor și instituțiilor Republicii Moldova, ceea ce distruge complet canalele existente de interacțiune instituțională directă și de coordonare între centru și regiune.

Contradicții juridice profunde cu Legea Supremă

Acțiunile ministerului de profil și hotărîrea finală a Curții Constituționale intră în contradicție gravă și ireconciliabilă cu cadrul normativ-juridic suprem al țării:

- Contradicție directă cu articolul 111 din Constituția Republicii Moldova: Legea Supremă a statului prevede în mod clar și garantează exercitarea autoadministrării Găgăuziei prin intermediul propriilor sale organe reprezentative, constituite în baza unor alegeri libere. Implicarea în procedurile electorale și privarea autonomiei de dreptul de a forma structuri electorale reduce acest statut constituțional la unul pur formal, lipsindu-l de conținut real.

-​Încălcarea gravă a articolului 54 din Constituția Republicii Moldova: această normă prevede în mod explicit că „În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului”. Restricționarea administrativă și juridică a procesului electoral încalcă în mod direct drepturile electorale ale locuitorilor autonomiei, consacrate în Articolul 38 din Constituția Republicii Moldova. Orice restricționare a drepturilor și competențelor trebuie să fie strict justificată, necesară și nu poate afecta conținutul esențial al acestora.

-​Ignorarea articolului 7 din Constituția Republicii Moldova: („Constituția Republicii Moldova este Legea Supremă a țării. Nici o lege sau nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are puterejuridică”). Încercările de a modifica sfera competențelor Găgăuziei ocolind modificarea Constituției însăși sau a legii organice corespunzătoare încalcă principiile certitudinii juridice și subminează fundamentele ordinii constituționale. Sistemul electoral este reglementat exclusiv de o lege organică adoptată de Parlament, iar aceste competențe nu pot fi modificate în mod arbitrar prin hotărîri judecătorești la cererea puterii executive.

Standardele internaționale și experiența europeană

Practica europeană consolidată privind coexistența și cooperarea la nivel statal demonstrează în mod clar existența unor modele de succes și durabile (comunitățile autonome din Spania, Insulele Åland din Finlanda, Tirolul de Sud, Sicilia și Sardinia în Italia, regiunile autonome din Franța și Portugalia, Țara Galilor și Scoția în Regatul Unit). În cadrul acestor modele stabile, autonomiile își păstrează identitatea unică printr-o delimitare clară și garantată a competențelor: în timp ce autoritățile centrale sînt responsabile de apărare și politica externă, regiunea dispune de competențe exclusive în domeniul culturii, educației, sănătății, iar, în multe cazuri, și în ceea ce privește propriile sisteme de drept și judiciare.

O importanță deosebită, esențială în practica europeană, o are autonomia în organizarea propriilor procese electorale. Unitățile autonome reglementează în mod independent aceste proceduri în cadrul legii și formează organe independente care asigură desfășurarea alegerilor, ceea ce constituie un element principal al legitimității instituțiilor lor. Drepturile constituționale ale autonomiilor din Europa sînt protejate de un sistem de garanții pe mai multe niveluri, în care garanții sînt constituțiile naționale, dreptul internațional și instanțele judecătorești supreme. Însă acțiunile autorităților moldovenești privind limitarea drepturilor Comratului demonstrează o abatere de la aceste standarde europene, în direcția unei unificări rigide și a presiunii administrative.

O astfel de practică subminează încrederea în instituțiile statului, distruge fundamentele autonomiei și creează un precedent extrem de periculos, care ar putea avea un impact foarte negativ asupra viitorului proces de reintegrare a regiunii transnistrene. Nicio regiune nu va vedea garanții sigure în dialogul cu Chișinăul, dacă legile în vigoare și acordurile istorice pot fi anulate atît de ușor.

Adresarea partidului către conducerea țării

Ne adresăm actualei conduceri a Republicii Moldova cu îndemnul de a-și asuma responsabilitatea politică pentru menținerea echilibrului stabilit prin Legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)”. Astăzi nu este necesară desființarea autonomiei, dar consolidarea garanțiilor sale juridice în strictă conformitate cu Constituția Republicii Moldova, legislația în vigoare și standardele internaționale.

Partidul Alianța „MOLDOVENII” insistă asupra necesității încetării imediate a oricăror practici care pot fi percepute ca o implicare în activitatea instituțiilor autonome în afara cadrului legal. Locuitorii Autonomiei Găgăuze beneficiază de aceleași drepturi și garanții constituționale ca toți cetățenii Republicii Moldova și nu pot fi supuși discriminării sau încălcării drepturilor pe criterii teritoriale, culturale sau lingvistice.

Îndemnăm autoritățile centrale să revină la un dialog deschis, pe picior de egalitate, responsabil și instituționalizat cu Comratul, ca unică formă admisibilă de relaționare într-un stat de drept. Statul este obligat să asigure condițiile necesare pentru desfășurarea la timp a unor alegeri libere și corecte pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu legislația națională și regională, garantînd, astfel, stabilitate și un viitor democratic întregii noastre țări.