Participanții la Masa Rotundă au elaborat o Rezoluție pentru reintegrarea Republicii Moldova

Reintegrarea Republicii Moldova trebuie să devină prioritatea națională numărul unu și să nu mai fie tratată ca un slogan de partid, a declarat Dumitru Roibu, președinte al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, în cadrul Mesei Rotunde „Perspectivele reintegrării Republicii Moldova”, dedicată soluționării problemei transnistrene.

În cadrul evenimentului, participanții au abordat aspecte constituționale, economice, teritoriale, lingvistice și de securitate legate de reîntregirea Republicii Moldova. 

Dumitru Roibu a subliniat că elitele politice trebuie să-și revizuiască poziția și să trateze reintegrarea ca pe un proiect de lungă durată, o prioritate națională.

„În contextul geopolitic actual, se impune o nouă abordare asupra procesului de reintegrare a țării. Reintegrarea nu mai poate fi o prioritate a unui partid sau doar un slogan, ci trebuie să devină prioritatea numărul unu a țării. Știm că, în campania electorală, au existat partide care au avut ca prioritate aderarea la Uniunea Europeană în 2028. Până la UE 2028, Republica Moldova trebuie să fie reîntregită. Această necesitate de a reîntregi țara nu este doar o necesitate de securitate, ci și una de raționament economic și social. Considerăm că elitele politice din Moldova trebuie să-și reconsidere poziția referitor la soluționarea problemei transnistrene. Reîntregirea și reintegrarea țării trebuie tratate ca un proiect de durată lungă, nu ca un proiect de partid, ci ca o prioritate națională.”, a declarat Roibu.

Potrivit liderului partidului, este nevoie de mai multă claritate privind câmpul constituțional al țării în procesul de reintegrare și mai este necesară o discuție amplă despre forma statului reîntregit.

„Trebuie să discutăm deschis ce formă de stat alegem: stat unitar consolidat, autonomie extinsă sau anumite regimuri tranzitorii. Lipsa unei viziuni consolidate în societate și în rândul clasei politice alimentează neîncrederea cetățenilor din stânga Nistrului, referitor la acest proces de importanță națională”, a spus Roibu.

Referindu-se la Constituția Republicii Moldova, acesta a reiterat necesitatea respectării supremației Legii Supreme și a atras atenția asupra modificărilor făcute prin evitarea mecanismului constituțional.

„Trebuie să ne asigurăm că, în viitor, nu se mai aplică modificări ale Constituției care se fac prin evitarea mecanismului constituțional. În mod special, trebuie să ne gândim la revenirea la conținutul inițial al articolului 13, votat de Parlament, prin care limba moldovenească era prevăzută în Constituție. Eliminarea ei printr-o manipulare juridică a Curții Constituționale afectează procesul de reintegrare, iar pentru procesul de reintegrare a Transnistriei, limba moldovenească este un element important care ne poate uni”, a declarat Roibu.

Pe dimensiunea economică, el a menționat că modelul de reintegrare trebuie să includă industrializare continuă, acces la energie electrică ieftină, lanțuri logistice, politici fiscale armonizate și atragerea investițiilor strategice. „Prin reintegrare, malul drept și malul stâng pot beneficia de avantaje economice importante. Trebuie să avem un mecanism clar și transparent de garantare a drepturilor de proprietate și de recunoaștere a deciziilor adoptate până la momentul reintegrării”, a subliniat el.

La capitolul securitate, Dumitru Roibu a vorbit despre două posibile scenarii privind regiunea transnistreană și rolul Federației Ruse.

„Există două abordări: fie Transnistria, cu sprijinul Federației Ruse, se va reuni cu Republica Moldova, fie, tot cu sprijinul Rusiei, se va consolida într-un regim separatist”, a afirmat Roibu, menționând și necesitatea combaterii stereotipurilor și promovării reconcilierii.

În același timp, Dumitru Pulbere, ex-președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, a abordat tema din perspectivă juridică și constituțională.

„Încă din 1998, când candidam în calitate de deputat, spuneam că problema transnistreană poate fi soluționată numai prin Constituție. Nu a existat și nu există altă modalitate legală dacă ignorăm norma constituțională. Articolul 10 prevede că, dacă cumva se rezolvă problema transnistreană, i se va acorda un statut special, dar guvernările trebuiau să se gândească la modificarea articolului 10 pentru a crea condiții reale de reglementare”, a declarat Pulbere.

El a criticat abordările agresive față de regiunea transnistreană și a făcut referire la articolul 111 privind autonomia găgăuză, menționând că și acolo sunt necesare ajustări. „Astăzi auzim unele declarații de tipul «Să mergem în Uniunea Europeană fără Transnistria» sau «să eliminăm problema doar pentru a ajunge în UE», ceea ce reprezintă o crimă față de Republica Moldova ca stat. Regiunea face parte din Republica Moldova și nimeni din exterior nu va veni să ne rezolve această problemă”, a spus el.

Dumitru Pulbere a anunțat că Asociația Obștească „Altă Moldova – Другая Молдова”, din care face parte, a elaborat un proiect de reformă administrativ-teritorială care ar permite reintegrarea regiunii transnistrene și a pledat pentru un consens între partidele care susțin statalitatea Republicii Moldova.

„Dacă partea dreaptă a Nistrului nu propune o variantă concretă de unificare colegilor de peste Nistru, ei pot să nu meargă la discuții cu noi. Până în prezent nu am propus nimic concret. Este nevoie de o viziune comună și de un grup de specialiști care să elaboreze o soluție clară privind integrarea ambelor maluri”, a afirmat Pulbere.

Valeriu Kuciuk, doctor în drept și președinte al Institutului Justiției Constituționale, a subliniat că factorul constituțional reprezintă un impediment juridic fundamental în procesul de reintegrare a Transnistriei în Republica Moldova, invocând coliziunile dintre Constituția Republicii Moldova și cea a regiunii transnistrene. El a amintit că structurile constituționale de la Tiraspol au fost create înainte de declararea suveranității Republicii Moldova, cu o primă constituție adoptată în 1991 și actuala în 1995, prin referendum, în timp ce Constituția Republicii Moldova a fost adoptată de Parlament.

Potrivit lui, diferențele sunt majore, inclusiv în ceea ce privește statutul proprietății: în Transnistria, terenurile și resursele aparțin statului și sunt date în gestiune, în timp ce pe malul drept este garantat dreptul la proprietate publică și privată. El a subliniat că cele două maluri trăiesc separat de 38 de ani și că temelia constituțională a fost neglijată în discuțiile anterioare, fiind axate mai mult pe probleme urgente.

Reprezentantul Institutului Justiției Constituționale a propus elaborarea unei noi Constituții a Moldovei unite, care să fie acceptată de ambele maluri ale Nistrului și să ofere o temelie comună pentru reîntregirea statului.

 „În Constituția Transnistriei sunt trei limbi oficiale – moldovenească, ucraineană și rusă, în timp ce în Constituția Moldovei este limba română. Trebuie să vedem cum pot fi integrate aceste prevederi într-un stat reîntregit. Pentru depășirea coliziunii constituționale, având în vedere aceste diferențe între bazele constituționale și ordinele de drept, trebuie să constatăm necesitatea elaborării unei Constituții a Moldovei unite, care să fie acceptată de ambele maluri, pentru cetățeni și pentru întreaga populație”, a explicat el.

Totodată, Ivan Guțu, doctor habilitat în științe economice și fost viceprim-ministru al Republicii Moldova, președinte al A.O „Altă Moldova – Другая Молдова”, a prezentat propunerea asociației în vederea soluționării problemei transnistrene, subliniind importanța unui cadru legal și instituțional clar.

El a explicat că modelul propus de organizația sa presupune integrarea Transnistriei în cadrul unui stat unitar, prin acordarea statutului de republică autonomă, cu cele mai largi drepturi, similar cu autonomia existentă în Găgăuzia. Guțu a explicat că această abordare nu necesită modificarea Constituției, fiind compatibilă cu cadrul legal existent, ceea ce permite o implementare mai rapidă și mai stabilă.

Potrivit lui Guțu, alte regiuni ale Republicii Moldova ar putea beneficia de autonomii teritoriale simple, astfel încât toate regiunile să aibă un cadru de reglementare clar și echilibrat. El a propus, de asemenea, crearea unui Parlament bicameral, cu Camera Deputaților și Camera Regiunilor, pentru a garanta participarea reprezentanților tuturor regiunilor la procesul decizional național. Liderii regiunilor autonome ar urma să fie membri ai Guvernului, consolidând legătura dintre autoritățile centrale și cele locale.

Guțu a menționat că avantajul acestei formule constă în posibilitatea de a avansa fără a trece printr-o procedură complexă de modificare a Constituției, oferind totodată un cadru clar de echitate între regiuni. El a mai subliniat că astfel de structuri bicamerale funcționează deja în țări ca România sau Belarus și pot fi adaptate cu succes la realitățile Republicii Moldova.

În concluzie, Ivan Guțu a afirmat că, dacă aceste propuneri ar fi discutate și analizate de clasa politică, ar reprezenta un pas concret și realist pentru soluționarea problemei transnistrene și pentru consolidarea unui stat unitar funcțional, cu legături juridice și instituționale solide între toate regiunile țării.

În același timp,  Pavel Midrigan, ex-Procuror și Doctor în Drept, a remarcat că discuțiile politice se limitează adesea la constatarea faptelor fără soluții practice. „ Este nevoie de o fundație sau o platformă care să unească pe toți cei care își doresc reintegrarea Moldovei, de sprijin financiar și de un centru care să dea viață ideii. Moldovenii de pe malul stâng sunt abandonați și trebuie implicați direct”, a spus el.

Andrei Neguța, ex- ambasador, a apreciat inițiativa de a organiza masa rotundă și a subliniat importanța colaborării dintre partide. „Dacă partidele vor implementa astfel de măsuri, punctele lor de vedere vor fi luate în considerare la nivel central. Este nevoie de recomandări practice și de continuitate în dialog, pentru a rezolva problema pașnic și eficient. În 37 de ani nu am văzut un dialog real, ceea ce este inacceptabil, pentru că moldovenii de pe malul stâng sunt frații noștri”.

Radj Cărbune, drd., Prodecan al FDRIȘSU a USPEE „Constantin Stere”, membru al Consiliul Politic Național al Partidului Politic Alianța  a atras atenția asupra sistemului educațional-didactic de pe ambele maluri ale Nistrului. 

El a subliniat că conflictul transnistrean este abordat preponderent la nivel politic, iar aspectele educaționale, culturale, sociale și economice sunt adesea ignorate. În Transnistria, sistemul de învățământ este dominat de limba rusă și curriculum-ul rusesc, iar școlile cu predare în grafie latină, subordonate Chișinăului, sunt marginalizate și supuse presiunilor constante. Accesul la educație în grafie latină implică riscuri pentru elevi și părinți.

El a subliniat necesitatea unui sistem educațional comun, sigur și atractiv, care să permită copiilor din stânga Nistrului să se integreze în societatea moldovenească fără disconfort, punând accent pe învățarea limbii de stat și pregătirea pentru bacalaureat. În opinia sa, pentru a dezvolta o generație bine pregătită și unită, e nevoie de coordonare între autoritățile din Republica Moldova și inițiative civice, lăsând la o parte ambițiile politice.

 ‘’Ar trebui să atragem atenție mai mult la acel an compensator (învățarea limbii de stat, pregătirea pentru bacalaureat) pentru ca copiii din stânga Nistrului să nu simtă acel discomfort în procesul de integrare în societatea moldovenească. La acest capitol este necesar să ne unim eforturile și să lăsăm la o parte ambițiile politice întru creșterea și dezvoltarea unei generații bine școlite.’’, a spus Radj Cărbune.

Totodată, Victor Marahovschi, Secretar General al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, a subliniat că reintegrarea Republicii Moldova reprezintă o necesitate națională strategică, cu implicații directe asupra controlului teritorial, securității și stabilității statului.

El a declarat că, în prezent, o parte a teritoriului țării nu se află sub controlul efectiv al autorităților constituționale, ceea ce generează vulnerabilități majore: zone necontrolate, granițe permeabile, scheme de contrabandă și instrumente de presiune externă. „După reintegrare, statul va controla 100% din teritoriu. Asta înseamnă mai puțină contrabandă, mai puține scheme ilegale și reducerea pârghiilor de presiune din exterior”, a afirmat Marahovschi.

Un alt aspect invocat este cel militar. Potrivit acestuia, existența contingentului militar  în regiunea transnistreană reprezintă un risc constant de escaladare. „După reintegrare și eliminarea factorului militar extern, scade probabilitatea atragerii Republicii Moldova în conflicte regionale. Neutralitatea va deveni una reală, nu doar formală”, a menționat el.

Marahovschi a mai subliniat că reintegrarea ar însemna unitatea sistemului de drept și eliminarea structurilor paralele de control. „După reintegrare va funcționa un singur sistem de organe de drept și o singură ordine juridică. Acest lucru va contribui la combaterea criminalității organizate și la diminuarea economiei tenebre”, a spus acesta.

Pe dimensiunea economică, el a vorbit despre necesitatea transparenței în sectorul energetic, legalizarea activităților economice și eliminarea schemelor ilicite. „Mai puține zone gri înseamnă mai puține instrumente de șantaj asupra statului”, a subliniat Marahovschi.

În plan social, Secretarul General al formațiunii a arătat că o societate divizată rămâne vulnerabilă. Reintegrarea ar presupune revenirea cetățenilor într-un spațiu informațional și juridic comun, reducând riscurile hibride și manipulările.

Totodată, el a menționat că soluționarea conflictului ar consolida poziția internațională a Republicii Moldova. „O țară fără conflict intern este mai stabilă, mai predictibilă și mai atractivă pentru investiții. Reintegrarea înseamnă trecerea de la izolare la control, de la vulnerabilitate la stabilitate și de la risc la dezvoltare”, a concluzionat Victor Marahovschi, subliniind că pentru o Moldovă suverană și puternică, reintegrarea trebuie să fie un obiectiv strategic fundamental al statului.

Iurie Chiorescu, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a declarat în cadrul Mesei Rotunde dedicate reintegrării țării că, deși din perspectivă teoretică soluțiile propuse par „bune și frumoase”, aplicarea lor practică este mult mai complexă.

Potrivit acestuia, ar fi corect ca autoritățile să reia dialogul direct cu partea transnistreană, așa cum s-a procedat în anumite perioade anterioare. Chiorescu a amintit că, în timpul unor guvernări precedente, inclusiv în perioada în care liderul PLDM Vlad Filat era prim-ministru, existau contacte și întâlniri între reprezentanții celor două maluri ale Nistrului, inclusiv în contexte informale, precum meciurile din campionatul de fotbal, care ofereau oportunități pentru comunicare și menținerea dialogului.

El a subliniat că în prezent există un context geopolitic favorabil pentru revenirea la masa negocierilor privind soluționarea problemei transnistrene. Totuși, în opinia sa, actuala guvernare fie nu își dorește reluarea acestor discuții, fie are alte priorități pe agendă.

Iurie Chiorescu a apreciat organizarea Mesei Rotunde, menționând că aceasta ar putea constitui un punct de pornire pentru relansarea dialogului și pentru identificarea unor soluții realiste.

Referindu-se la dimensiunea istorică și identitară, fostul deputat a afirmat că moldovenii își doresc o republică unită, consolidată, suverană și independentă. „Generația noastră și generațiile care vin fără îndoială își doresc o țară unită, care să fie un subiect deplin al relațiilor internaționale”, a declarat Chiorescu, subliniind necesitatea unei abordări responsabile și orientate spre viitor în procesul de reintegrare.

La finalul discuțiilor, participanții la Masa Rotundă au elaborat și adoptat o Rezoluție comună, care include propuneri și recomandări concrete privind soluționarea problemei transnistrene și procesul de reîntregire a țării.

Documentul va fi transmis Parlamentului, Guvernului și Președintelui Republicii Moldova, cu scopul de a contribui la elaborarea unor politici clare, coerente și bine definite în domeniul reintegrării.