Riscurile centralizării: de ce crearea a trei circumscripții administrative amenință cu o criză birocratică și constituțională

Concepția aflată în discuție privind o reformă administrativ-teritorială de amploare, care presupune desființarea a 32 de raioane și împărțirea țării în trei circumscripții mari, provoacă temeri serioase.

Obiectivul declarat de optimizare a administrației riscă, în practică, să se transforme într-o revenire la sistemul controversat al județelor, care a demonstrat deja în trecut distanțarea autorității centrale de nevoile periferiei locale. Mai mult, punerea în aplicare a acestui proiect în forma sa actuală creează blocaje juridice și economice profunde.

Blocajul constituțional și riscurile juridice. Principalul obstacol în calea introducerii noului sistem rămîne Legea Fundamentală a țării. Actuala structură administrativ-teritorială este prevăzută în detaliu în Constituție, în special în articolele 110 și 113, unde raioanele sînt definite clar ca elemente de bază ale structurii statului, alături de sate și orașe.

Încercarea de a desființa raioanele ca entități administrative sau de a le elimina de facto statutul constituțional fără a aduce modificări oficiale la Constituție însăși, cu o majoritate calificată a parlamentului, pune întreaga reformă în afara cadrului juridic. Crearea unor circumscripții „deasupra” normei constituționale va duce inevitabil la o criză juridică îndelungată, la o serie de litigii judiciare și va pune sub semnul întrebării legitimitatea oricăror decizii ale noilor autorități regionale.

Un nou nivel de birocrație și încetinirea procesului decizional. Crearea a trei mega-centre administrative formează, de fapt, un nivel intermediar și artificial de putere. În loc să simplifice procedurile, acest lucru va duce inevitabil la prelungirea lanțului decizional. Cetățenii și mediul de afaceri local se vor confrunta cu necesitatea de a depăși bariere administrative suplimentare. Orice coordonare, care anterior se hotăra rapid la nivel de raion, va rămîne acum blocată în instanțele județene, paralizînd activitatea la fața locului.

Costuri colosale pentru întreținerea aparatului administrativ. Reforma, care inițial este prezentată ca o măsură de economisire, riscă să se transforme în cheltuieli uriașe pentru bugetul de stat. Crearea unor noi administrații județene va necesita o finanțare colosală: de la achiziționarea sau închirierea de imobile și infrastructură pînă la întreținerea unui aparat administrativ exagerat de mare, format din funcționari, conducători, secretariate și servicii auxiliare. În condițiile unui deficit sever de resurse, aceste fonduri vor fi retrase din sectorul real al economiei și din dezvoltarea regională pentru a deservi un nou strat administrativ.

Suprapunerea funcțiilor ministerelor existente. Principalul defect sistemic al acestei inițiative este suprapunerea directă a funcțiilor care sînt deja atribuite structurilor de stat existente. Controlul, coordonarea și planificarea strategică în domeniile-cheie sînt realizate în mod eficient de ministerele de resort și de subunitățile acestora:

•  Dezvoltarea infrastructurii rutiere, comunale și de locuințe se află în întregime în competența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
•  Aspectele legate de administrația publică locală, distribuirea transferurilor și monitorizarea financiară sînt reglementate clar de Ministerul Finanțelor.
•  Programele de stimulare economică, de atractivitate investițională și de sprijinire a antreprenoriatului la nivel local sînt coordonate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
•  Asistența socială, monitorizarea calității serviciilor și sprijinul acordat categoriilor vulnerabile ale populației sînt coordonate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Apariția administrațiilor județene nu va aduce un efect economic real, ci va genera doar haos în repartizarea competențelor între ministerele centrale și autoritățile locale de primul și al doilea nivel.

Izolarea regiunilor. Concentrarea va îndepărta inevitabil centrele de decizie de orașele mici și de sate. Concentrarea resurselor și a pîrghiilor de influență în doar trei puncte va duce la declinul treptat al periferiei, lipsită de atenție operativă și de finanțarea corespunzătoare.

Reforma administrativă trebuie să servească intereselor cetățenilor și să simplifice interacțiunea acestora cu statul, nu să creeze structuri greoaie, care necesită cheltuieli uriașe și încalcă principiile constituționale.

În loc să creeze noi instituții birocratice, politica de stat trebuie să vizeze o descentralizare reală și consolidarea autonomiei organelor locale de administrație deja existente.

Victor Marahovschi

Secretarul general al Partidului politic Alianța „MOLDOVENII”