Radj Cărbune: Vom rămîne doar cu școli, dar fără dascăli și elevi

PP Alianța "MOLDOVENII" acuză Ministerul Educației de presiuni și reforme „imprevizibile și nechibzuite”, în contextul reorganizării instituțiilor de învățământ și al declinului demografic din sistem.

Radj Cărbune, membru al Consiliului Politic Național al formațiunii, politolog, lector universitar, doctorand și prodecan, a declarat că „subiectul educației este unul destul de fragil” și că „viitorul Republicii Moldova trebuie să fie axat anume pe procesul educațional-didactic, unul atractiv, unul creativ, continuu, dar nu impus, controlat și abuziv, cum crede ministru Perciun”.

Potrivit acestuia, „ministrul Perciun a venit cu amenințări la adresa educației moldovenești, amenințând consiliile raionale cu CNA, dacă nu vor reorganiza școlile”.

Cărbune susține că direcția actuală a sistemului educațional este greșită. „Copiii trebuie învățați cum să gândească, nu ce și cum gândește și dorește guvernarea actuală. La moment avem impresia că prin intermediul instituțiilor educaționale (grădinițe, școli, universități) nu mai putem educa în fiecare copil, elev, student acel spirit patriotic, acele valori, cultură, tradiții și dragostea față de Republica Moldova, dar, din păcate, numai neîncrederea în prezent și viitor.”

El a criticat politicile promovate de minister, afirmînd că „reforme imprevizibile și nechibzuite, optimizări, comasări neargumentate de instituții educaționale, doar aceste subiecte sunt la ordinea de zi a Ministerului Educației, subiecte artificial și intenționat create”.

Referindu-se la evoluția numărului de elevi și instituții, Cărbune a declarat: „Tot ministrul vorbește despre declinul demografic din educație (până în 2040 numărul elevilor din RM ar putea scădea cu 30%), nu mai înțelegem, într-o zi e declin, alta e ascensiune, prosperitate, creștere și dezvoltare?”

„Declinul demografic educațional din Republica Moldova este unul sistemic și continuu. Dacă în 1991 în școlile republicii învățau 743 mii elevi, în 2025 – 336 mii elevi.”

Potrivit acestuia, „în anul 1991 în țara noastră activau 1.583 de școli de zi (inclusiv școli primare, gimnazii și școli medii), această cifră reprezintă infrastructura școlară moștenită imediat după declararea independenței. În anul 2025 în republică activau 1.190 de instituții de învățământ (dintre care 331 licee). Am ajuns unde am ajuns: de la 1991 până în 2025, în Republica Moldova își fac studiile cu 407 mii de elevi mai puțin și cu 393 de instituții educaționale mai puțin. În aceste condiții, oare se mai poate vorbi despre dezvoltare, despre viitor?”

Radj Cărbune a atras atenția și asupra situației salariale din sistem: „La moment, confruntarea cu salarii mici în domeniul educației duce nu doar la dezamăgiri, dar la exod de personal didactic și auxiliar. Actualmente, în Republica Moldova, profesia de pedagog și-a pierdut acea valoare de altădată.”

„Cadrelor didactice doar li se promit majorări de salarii, dar realitatea este alta – criză de personal și riscul unei calități scăzute în educație. Astăzi salariile din domeniul educațional-didactic sunt sub pragul de sărăcie (7.800 lei), un tânăr profesor are un salariu de 6.000–8.000 lei, personalul auxiliar – 5.000–5.500 lei. În așa condiții, din păcate, vom rămâne doar cu școli, dar fără dascăli și elevi.”

În opinia sa, reformele ar trebui orientate spre susținerea reală a elevilor și profesorilor. „Credem că educația se construiește cu totul altfel. Sistemul educațional într-adevăr trebuie revizuit, reformat, modernizat, dar prin crearea condițiilor pentru valorificarea potențialului fiecărui copil și a fiecărui dascăl.”

El a încheiat cu o întrebare retorică: „Și dacă pentru Republica Moldova educația reprezintă o prioritate națională, oare în așa mod trebuie procedat cu cei care au mai rămas aici, acasă, unii să-și facă studii, alții să-i îndrume în lumea cunoștințelor?”

„Într-un stat modern, guvernarea contribuie prin multiplicarea educațională, nu doar prin comasări și închideri de școli și grădinițe”, a conchis Radj Cărbune.