Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII” avertizează asupra riscurilor noului proiect de lege privind starea de asediu și de război

Noul proiect de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional ar putea afecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea Republicii Moldova și mecanismele de control democratic asupra instituțiilor statului.

Acestea sunt principalele îngrijorări exprimate de reprezentanții Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII” în cadrul unei conferințe de presă consacrate poziției formațiunii față de documentul legislativ.

În debutul conferinței, Președintele Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Dumitru Roibu, a atras atenția asupra riscurilor generate de extinderea atribuțiilor puterii executive și ale structurilor militare, în lipsa unor garanții eficiente pentru protejarea drepturilor cetățenilor.

„Proiectul Legii privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional instituie un regim în care puterea executivă și cea militară primesc atribuții aproape nelimitate, iar garanțiile drepturilor și libertăților rămân simple declarații, fără un mecanism real de protecție. Acest document prezintă un pericol enorm pentru țară și pentru societate. El creează temeiul juridic pentru măsuri care se aplică astăzi în Ucraina vecină: mobilizarea forțată, interdicția de a părăsi țara, obligația cetățenilor aflați în străinătate de a reveni sub amenințarea pedepsei penale, reținerea și aducerea silită a persoanelor la posturile de control”, a declarat Dumitru Roibu.

Liderul formațiunii a avertizat că proiectul ar putea permite restrângerea unor drepturi fundamentale, inclusiv a libertății de circulație, dreptului la muncă, dreptului de proprietate, libertății de exprimare și accesului la justiție.

„Sub pretextul apărării sunt practic desființate drepturile și libertățile elementare: libertatea de circulație, dreptul la muncă, dreptul de proprietate, libertatea de exprimare, dreptul de a alege și de a fi ales, accesul la justiție. Întreaga plenitudine a puterii trece la un cerc extrem de restrâns de persoane — Consiliul Național de Securitate, Statul Major General și instituțiile cărora li se permite să deroge de la orice lege. Starea de asediu poate fi prelungită fără limită, starea de război se instituie pe termen nedeterminat, iar alegerile sunt interzise pe toată această perioadă. Prin urmare, puterea poate rămâne la acest cerc de persoane o perioadă nedefinită, în afara oricărui control democratic”, a subliniat președintele partidului.

Dumitru Roibu a semnalat și caracterul general al temeiurilor pentru instituirea regimurilor excepționale, care, în opinia sa, permite interpretări foarte largi.

„Temeiurile pentru instituirea regimului sunt formulate atât de vag, încât sub noțiunea de amenințare «hibridă» sau «altă amenințare gravă» poate fi încadrat absolut orice, inclusiv orice motive inventate. Nu există nici limite, nici restricții. Societatea este lipsită complet de controlul real asupra guvernării statului și asupra deciziilor care vor fi adoptate în această perioadă”, a declarat Dumitru Roibu.

Un alt subiect abordat a vizat implicațiile proiectului asupra suveranității și neutralității Republicii Moldova. Președintele partidului și-a exprimat îngrijorarea față de posibilitatea implicării personalului militar străin în activitățile de apărare de pe teritoriul țării.

„În același timp, trebuie menționat că proiectul permite înrolarea străinilor în Forțele Armate (art. 58), admite participarea personalului străin la activitatea de apărare pe teritoriul țării (art. 56 alin. (3)) și permite primirea de asistență militară din partea statelor și a «altor subiecți» fără acordul prealabil al Parlamentului (art. 57). Aceste norme pot deveni temei pentru amplasarea pe teritoriul Moldovei a unor baze de mercenari străini în scopul participării lor la conflicte armate internaționale. Acest lucru este incompatibil cu art. 11 alin. (2) din Constituție, care interzice amplasarea pe teritoriul republicii a trupelor altor state”, a menționat Dumitru Roibu.

Liderul formațiunii a invocat și posibilele consecințe asupra funcționării instituțiilor democratice, făcând referire la separația puterilor, controlul parlamentar și independența justiției.

„Tot ceea ce s-a expus înseamnă prăbușirea sistemului social existent, care garanta cel puțin în mod minim drepturile și libertățile fundamentale și asigura protecția persoanelor fizice și juridice. În esență, este vorba despre demontarea statului în forma sa actuală: sistemul de frâne și contraponderi, principiul separației puterilor, controlul parlamentar și justiția independentă încetează să funcționeze. Proiectul trebuie respins în întregime, deoarece nicio normă a sa nu poate fi corectată prin modificări punctuale, atât timp cât se păstrează însuși modelul «legii fără limite»”, a declarat Președintele Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”.

Dumitru Roibu a reiterat necesitatea respingerii documentului în forma propusă, invocând mai multe prevederi pe care le consideră incompatibile cu principiile constituționale și garanțiile democratice.

„Proiectul în forma actuală trebuie respins. Niciunul dintre scopurile declarate în notă («delimitare», «claritate», «consolidarea garanțiilor») nu este atins, iar riscurile pentru drepturile și libertățile fundamentale cresc în comparație cu legea în vigoare”, a conchis Dumitru Roibu.

Elena Mărgineanu, conferențiar universitar, doctor în drept și membră a Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, a prezentat o analiză juridică a proiectului nr. 1031/MA/2026, atrăgând atenția asupra unor prevederi care, în opinia sa, pot afecta garanțiile constituționale, dreptul de proprietate și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

În debutul intervenției, Elena Mărgineanu a pus în discuție necesitatea elaborării unui nou cadru normativ, explicând că starea de urgență, starea de asediu și starea de război reprezintă regimuri juridice distincte, care trebuie delimitate cu precizie. Jurista a atras atenția că proiectul extinde temeiurile pentru instituirea stării de asediu prin includerea unor noțiuni precum „acțiuni hibride” și „acțiuni subversive”, fără să le definească suficient de clar.

„Legea de fapt nu definește ce înseamnă acțiuni hibride și ce înseamnă acțiuni subversive. Iar sensul larg al noțiunii de subversiv permite interpretări foarte largi. [...] Este trist faptul că strictețea prevederilor din această lege face foarte puțină diferență dintre starea de asediu și starea de război”, a declarat Elena Mărgineanu.

Una dintre principalele preocupări expuse de Elena Mărgineanu vizează concentrarea atribuțiilor de coordonare și conducere în mâinile unor structuri executive. Potrivit analizei sale, Consiliul Național de Securitate ar urma să preia atribuții strategice de coordonare a crizelor, iar Statul Major General ar deveni structura unică de conducere operațională a forțelor și subdiviziunilor implicate în apărarea națională. În același timp, deciziile Consiliului ar putea deveni obligatorii inclusiv pentru persoanele fizice și juridice, iar nerespectarea acestora ar putea atrage răspundere penală.

„Cetățeanul poate să fie obligat să execute o decizie al cărei text este secret și cu care el nu este familiarizat. Iar companiile pot primi decizii obligatorii ale unui organ ale cărui acte nu se publică și, respectiv, nu poate să fie verificată legalitatea. Nu există o procedură clară de contestare”, a avertizat jurista.

Elena Mărgineanu a criticat și posibilitatea derogării de la prevederile legislației naționale prin decizii ale autorităților competente, fără ca proiectul să stabilească exact instituțiile abilitate, actele normative vizate și limitele acestor derogări. În opinia sa, o asemenea formulare poate afecta securitatea raporturilor juridice și economice, întrucât garanții privind libertatea de circulație, proprietatea, protecția datelor personale, termenele procedurale sau executarea contractelor ar putea fi restrânse prin decizii ale autorităților executive.

„Proiectul nu definește nici care sunt aceste organe, nici lista legilor de la care se poate face derogare și nici care sunt limitele acestor derogări. [...] Garanțiile stabilite prin lege, termenul de reținere, dreptul la circulație, indemnizațiile, protecția datelor, termenele procedurale și orice alte garanții pot fi încălcate prin decizia unui simplu organ executiv”, a subliniat Elena Mărgineanu.

Un alt subiect abordat a fost mobilizarea cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Elena Mărgineanu a atras atenția asupra prevederii care obligă persoanele ce au primit ordine de chemare să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în țară și prezentarea la autoritățile competente, în caz contrar putând fi aplicată răspunderea penală. Jurista a semnalat și neconcordanțe între prevederile proiectului referitoare la caracterul voluntar al participării cetățenilor la anumite activități și obligația acestora de a sprijini autoritățile.

„Avem un paradox când, într-un articol, două alineate consecutive se contrazic reciproc. Alineatul 8 spune că persoanele fizice pot participa voluntar, la solicitarea și sub conducerea autorităților competente. Alineatul 9 spune că persoanele fizice sunt obligate să acorde sprijin autorităților competente. Este o contradicție majoră”, a menționat Elena Mărgineanu.

În același context, jurista a pus în discuție și componența comisiilor de încorporare, inclusiv posibilitatea implicării reprezentanților mediului de afaceri și ai organizațiilor neguvernamentale. Ea a solicitat explicații privind necesitatea includerii acestora în structuri care participă la procesul de încorporare și a semnalat riscurile unor eventuale conflicte de interese.

Elena Mărgineanu a criticat și transferarea unor responsabilități ce țin de mobilizarea cetățenilor către angajatorii privați. Potrivit proiectului, persoanele juridice ar urma să înmâneze ordinele de chemare angajaților, să asigure prezentarea acestora la locurile indicate, să coopereze cu autoritățile și să suporte anumite cheltuieli. În opinia sa, aceste obligații pot genera presiuni asupra angajaților și pot afecta raporturile de muncă.

„Înregistrarea, chemarea, mobilizarea și completarea forțelor armate trebuie să fie în totalitate atribuții ale statului. Aceasta nu poate să fie plasată pe responsabilitatea unor instituții private. [...] Statul mai ușor ajunge la angajator decât la angajat, pentru că sunt controale și presiuni care pot fi exercitate asupra unui agent economic. Și astfel se creează un conflict în relațiile de muncă”, a explicat jurista.

O atenție aparte a fost acordată prevederilor privind rechiziționarea bunurilor persoanelor fizice și juridice. Elena Mărgineanu a explicat că măsurile ar putea viza automobile, locuințe, utilaje, echipamente și alte bunuri necesare autorităților, inclusiv în perioada stării de asediu. Ea a atras atenția asupra necesității respectării dreptului de proprietate și a garanțiilor privind despăgubirea, propunând ca punerea bunurilor la dispoziția statului să se bazeze, pe cât posibil, pe caracterul voluntar, cu acordarea unor beneficii proprietarilor.

„Noi considerăm că este incorectă și periculoasă norma care prevede un mecanism prin care atât de ușor poți lua bunurile moldovenilor. [...] Dreptul la proprietate privată este fundamental și ar trebui să fie respectat. [...] Strategia corectă ar fi ca statul să ofere beneficii celor care acceptă voluntar să pună bunurile la dispoziția sa, nu să aplice sancțiuni celor care refuză să renunțe la bunurile personale”, a declarat Elena Mărgineanu.

Jurista a mai atras atenția că proiectul permite Parlamentului să instituie starea de asediu sau de război în baza rapoartelor prezentate de autorități publice, fără o propunere prealabilă a președintelui Republicii Moldova. Termenul de 24 de ore prevăzut pentru examinarea informațiilor ridică, în opinia sa, semne de întrebare în ceea ce privește posibilitatea verificării temeinice a rapoartelor și desfășurarea unor dezbateri parlamentare și publice suficiente.

„Dispare o garanție foarte importantă – acordul între două instituții, Parlamentul și președintele. Decizia poate fi adoptată de majoritatea parlamentară în baza unor rapoarte departamentale, inclusiv secrete, în 24 de ore, fără expertiză, audieri și fără dezbatere publică. [...] Termenul este prea scurt pentru o verificare reală din partea opoziției și pentru controlul public”, a afirmat Elena Mărgineanu.

O altă prevedere care necesită, în opinia sa, o examinare atentă se referă la asistența externă. Elena Mărgineanu a menționat că proiectul permite solicitarea, primirea și utilizarea ajutorului din partea statelor partenere, organizațiilor internaționale și a altor entități, fără informarea prealabilă a Parlamentului în anumite situații urgente, legislativul urmând să fie informat ulterior, în termen de până la 72 de ore. Ea a întrebat ce categorii de subiecți pot fi incluse în noțiunea de „alte entități” și dacă aceasta poate cuprinde companii private, corporații, fonduri sau fundații.

„Nu tot ce este dat de peste hotare este neapărat în beneficiul nostru, iar riscurile trebuie să fie evaluate. [...] Dacă nu există timp pentru a contacta legislativul privind asistența externă care urmează să fie primită, atunci când sunt evaluate riscurile care urmează după recepția și folosirea acestei asistențe?”, a întrebat jurista.

În același context, Elena Mărgineanu a abordat prevederile care permit cetățenilor străini să se înroleze voluntar în Forțele Armate Naționale sau să participe la activități de sprijin pentru apărare. Potrivit acesteia, serviciul militar reprezintă o formă specială de serviciu public rezervată cetățenilor Republicii Moldova. Jurista a pus sub semnul întrebării statutul, responsabilitatea și limitele implicării persoanelor străine, inclusiv în situațiile în care acestea ar putea participa la activități de coordonare sau sprijin în cadrul structurilor de apărare.

„Cetățenii străini nu au nici dreptul și nici obligația să apere patria Republicii Moldova. [...] Aceste persoane vor avea acces direct și liber la facilitățile și infrastructura Armatei Naționale? [...] Străinilor li se oferă o putere exagerat de mare”, a declarat Elena Mărgineanu.

Printre prevederile contestate se numără și interzicerea sau suspendarea procedurilor electorale pe durata stării de asediu și a stării de război. Elena Mărgineanu a remarcat că proiectul reglementează expres suspendarea proceselor electorale aflate în desfășurare și interzicerea organizării alegerilor și referendumurilor. În opinia sa, aceste restricții trebuie analizate în raport cu prevederile constituționale, mai ales în condițiile în care proiectul extinde temeiurile pentru instituirea stării de asediu.

„Conform Constituției, mandatul Parlamentului poate fi prelungit doar în caz de război și catastrofe, dar nu și în cazul stării de asediu. Proiectul nou însă permite interzicerea alegerilor chiar și pe parcursul stării de asediu”, a explicat jurista.

Un capitol separat al intervenției a vizat conceptul de „rezistență națională”, introdus în proiect și coordonat de Consiliul Național de Securitate și Statul Major General. Elena Mărgineanu a atras atenția că activitățile respective ar putea implica nu doar structurile de apărare, ci și alte persoane, entități juridice și operatori de infrastructură critică, în baza unor planuri aprobate de Guvern și clasificate. Ea a ridicat problema statutului juridic al civililor implicați în asemenea activități și a protecției acestora în raport cu dreptul internațional umanitar.

„Cum adică rezistența este națională, dar planul de rezistență este secret? Civilii desemnați pentru acțiuni de rezistență riscă să-și piardă protecția de persoane civile, conform dreptului internațional umanitar, dacă statutul lor de combatant nu este definit prin lege. [...] Cetățenii ar putea să fie obligați să participe la acțiuni prezentate într-o manieră foarte romantică drept rezistență națională, dar care, de fapt, s-ar putea desfășura împotriva voinței lor”, a avertizat Elena Mărgineanu.

În partea finală a intervenției, Elena Mărgineanu a formulat mai multe propuneri, printre care respingerea integrală a proiectului nr. 1031/MA/2026, revizuirea legislației privind rechiziționarea bunurilor, publicarea actelor și deciziilor Consiliului Național de Securitate adresate persoanelor fizice și juridice, instituirea unei proceduri judiciare accelerate de contestare a măsurilor și asigurarea accesului necondiționat la instanță. De asemenea, a propus modificarea componenței comisiilor de încorporare, astfel încât reprezentanții mediului de afaceri și ai organizațiilor neguvernamentale să nu fie implicați în exercitarea unor atribuții ce țin de mobilizarea cetățenilor.

„Solicităm respingerea integrală a proiectului de lege nr. 1031/MA/2026. [...] Solicităm publicarea tuturor actelor privind măsurile și deciziile Consiliului Național de Securitate adresate persoanelor private, stabilirea unei proceduri judiciare accelerate de contestare a măsurilor, cu dreptul necondiționat la instanță, și excluderea reprezentanților agenților economici și ai ONG-urilor din Comisia de Stat pentru Încorporare”, a declarat Elena Mărgineanu.

Jurista a ținut să transmită și un mesaj adresat părinților, mamelor și tinerilor, amintind că legislația Republicii Moldova prevede posibilitatea îndeplinirii serviciului militar prin serviciul civil de alternativă, pentru persoanele care au convingeri religioase, pacifiste, etice, morale sau umanitare incompatibile cu serviciul militar.

„Dacă un cetățean de 18 ani nu dorește să efectueze serviciul militar din motive de conștiință, acesta poate depune o cerere de înlocuire a serviciului militar în termen cu serviciul civil de alternativă. [...] Orice om are libertatea conștiinței”, a subliniat Elena Mărgineanu.

În concluzie, Elena Mărgineanu a susținut că proiectul trebuie examinat prin prisma respectării stricte a Constituției, a drepturilor fundamentale și a principiilor statului de drept, iar atribuțiile acordate autorităților în situații excepționale trebuie să fie clar delimitate, transparente și supuse unui control efectiv.

Secretarul general al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Victor Marahovschi, a prezentat o analiză juridică și politică detaliată a proiectului de lege nr. 1031/MA/2026, elaborat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova. În discursul său, acesta a evidențiat opt probleme cheie ale documentului, referitoare la procesele electorale, competențele organelor de stat, statutul Găgăuziei, libertatea de circulație, proprietatea privată, responsabilitatea cetățenilor, participarea militarilor străini și drepturile diasporei moldovenești.

Victor Marahovschi a subliniat că, în ciuda prezentării oficiale a inițiativei ca o actualizare tehnică a legislației din 2004, conținutul proiectului prevede o modificare substanțială a sistemului actual de conducere în condițiile unor regimuri juridice speciale.

Primul aspect asupra căruia a atras atenția secretarul general al partidului este posibilitatea suspendării proceselor electorale și a prelungirii mandatului guvernării actuale.

Potrivit acestuia, articolul 6 al proiectului de lege extinde temeiurile pentru instituirea stării de asediu, folosind formulări vagi precum „acțiuni hibride sau subversive cu componentă militară” și „inevitabilitatea agresiunii”.

„Observați cum funcționează acest mecanism juridic în practică. Ca pretext juridic pentru instituirea stării de asediu, autoritățile au posibilitatea de a folosi practic orice incident local — de exemplu, căderea unor fragmente dintr-un aparat de zbor fără pilot sau survolul unui obiect neidentificat, întrucît articolul 6, alineatul (3), litera (c), califică în mod direct drept acte de agresiune utilizarea oricărei arme împotriva teritoriului țării. Imediat ce se declară starea de asediu pe această bază, intră automat în vigoare articolul 16, alineatele 1 și 2, care blochează complet desfășurarea absolut a tuturor procedurilor electorale din țară — inclusiv alegerile prezidențiale și parlamentare, precum și referendumurile”, a declarat Victor Marahovschi.

Secretarul general al partidului a subliniat, de asemenea, că proiectul de lege prevede imposibilitatea dizolvării Parlamentului pe durata aplicării regimurilor speciale, iar încetarea stării de urgență militară depinde de propunerea președintelui, ceea ce, în opinia sa, limitează competențele constituționale ale organului legislativ.

Al doilea aspect problematic se referă la transferul unor competențe extinse către Consiliul Superior de Securitate și la posibilitatea adoptării de decizii care derogă de la legislația în vigoare.

Victor Marahovschi a subliniat că, în conformitate cu articolul 25 al proiectului de lege, deciziile Consiliului Superior de Securitate devin obligatorii pentru organele de stat, companiile private și cetățeni. Pentru neîndeplinirea acestora, așa cum reiese din analiza prezentată de el, articolul 352³ din Codul penal prevede pedeapsa cu închisoarea pe o perioadă de la doi la cinci ani.

„La articolul 5, articolul 9, alineatul (1), litera k, și articolul 14, alineatul (1), este prevăzută o normă fără precedent: organelor executive și militare — Ministerului Apărării, Statului Major General, consiliilor teritoriale — li se permite să adopte, prin acte separate, decizii care derogă de la dispozițiile actelor normative. Aceasta înseamnă că, prin ordine cu caracter sublegislativ, se va putea suspenda aplicarea Codului fiscal, a Codului muncii, a Codului civil, a legilor privind mass-media și protecția datelor cu caracter personal. Această formulare constituie o încălcare directă a articolelor 54, 72 și 106² din Constituția Republicii Moldova, care interzic categoric ca actele sublegale să abroge legile organice”, a subliniat secretarul general al partidului.

El a atras, de asemenea, atenția asupra articolului 17, conform căruia actele privind instituirea sau prelungirea unui regim special sînt supuse publicării obligatorii în Monitorul Oficial, în timp ce anumite ordine ministeriale cu restricții concrete pot să nu fie publicate oficial. În opinia lui Victor Marahovschi, acest lucru creează riscul ca cetățenii și antreprenorii să fie trași la răspundere pentru nerespectarea unor norme cu care nu au avut posibilitatea să se familiarizeze.

A treia problemă este protejarea statutului juridic special al UTA Găgăuzia.

Secretarul general al partidului a subliniat că articolul 50, alineatul (2), în ceea ce privește stabilirea componenței consiliilor teritoriale de apărare, menționează raioanele, municipiile Chișinău și Bălți, însă nu prevede o reprezentare separată a conducerii și a organelor alese ale Găgăuziei.

„În Legea nr. 212/2004 în vigoare, articolul 31, bașcanul Găgăuziei este menționat în mod expres ca președinte al consiliului teritorial de apărare al autonomiei, iar în componența consiliului intră președintele Organului Reprezentativ. Noul proiect de lege elimină complet conducerea și organele alese ale Găgăuziei din sistemul de gestionare a apărării pe teritoriul lor. Aceasta reprezintă un atac direct asupra statutului autonom al regiunii și subminează prevederile articolului 111 din Constituția Republicii Moldova și ale Legii nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Gagauziei”, a declarat Victor Marahovschi.

Al patrulea bloc de observații se referă la restricționarea libertății de circulație a cetățenilor. Potrivit lui Victor Marahovschi, articolul 20, alineatul (3), prevede interdicția pentru rezerviști de a părăsi locul de reședință permanentă sau de ședere pentru mai mult de 12 ore fără permisiunea scrisă a șefului comisariatului militar teritorial. În plus, articolul 35 conferă Poliției de Frontieră competența de a restricționa ieșirea din țară a cetățenilor supuși serviciului militar obligatoriu.

Al cincilea aspect se referă la proprietatea privată, despăgubirile și obligațiile suplimentare ale întreprinderilor.

Victor Marahovschi a subliniat faptul că articolul 19 al proiectului de lege înlocuiește formularea constituțională privind despăgubirea echitabilă și prealabilă pentru bunurile confiscate cu o formulare mai generală — „despăgubire corespunzătoare”.

El a menționat, de asemenea, că proiectul prevede acordarea de ajutor cetățenilor afectați ținînd seama de nevoile și circumstanțele existente, și nu ca o obligație necondiționată a statului.

O preocupare separată a secretarului general al partidului a fost generată de obligațiile impuse întreprinderilor private.

„ Articolul 20, alineatul (5), și articolul 21, alineatul (1), litera (d), introduc un regim obligatoriu de rechiziționare a bunurilor cetățenilor și persoanelor juridice. În același timp, articolul 21, alineatul (1), literele (c) și (f), impun conducătorilor întreprinderilor private obligația de a înmîna personal somațiile angajaților, de a asigura transportul către punctele de adunare și de a acoperi toate cheltuielile. Nerespectarea acestor cerințe de către angajator atrage după sine o sancțiune penală în temeiul articolului 356 din Codul penal al Republicii Moldova — pînă la cinci ani de închisoare”, a subliniat Victor Marahovschi.

Al șaselea punct al raportului a vizat responsabilitatea cetățenilor și a întreprinderilor după încetarea regimului juridic special.

Secretarul general al partidului a comparat legislația în vigoare cu modificările propuse, subliniind că articolul 65 din Legea nr. 212/2004 prevede încetarea procedurilor administrative și eliberarea persoanelor după ridicarea regimului respectiv.

„Cu toate acestea, în noul proiect de lege, la articolul 14, alineatul (6), și la articolul 59, această garanție este complet eliminată. Proiectul prevede că încetarea stării de asediu sau a stării de urgență nu elimină răspunderea juridică pentru faptele săvîrșite în perioada în care acestea au fost în vigoare. Drept urmare, persoanele și întreprinderile vor fi obligate să-și ispășească pedepsele cu închisoarea și să plătească amenzi pentru încălcarea restricțiilor temporare impuse de autorități chiar și după ce aceste restricții își vor pierde complet forța juridică”, a declarat Victor Marahovschi.

Al șaptelea aspect se referă la înrolarea cetățenilor străini în serviciul militar și la obținerea de ajutor militar extern fără acordul prealabil al Parlamentului.

Potrivit secretarului general al partidului, articolul 58, alineatul (1), permite înrolarea cetățenilor străini și a apatrizilor în rîndurile Forțelor Armate ale Republicii Moldova și ale formațiunilor de apărare teritorială. Articolul 57, alineatul (5), prevede posibilitatea obținerii de ajutor militar în cazuri urgente, cu informarea ulterioară a Parlamentului în termen de 72 de ore.

Victor Marahovschi consideră că astfel de prevederi necesită o atenție specială din perspectiva principiului constituțional al neutralității permanente a Republicii Moldova și a prevederilor articolului 11 din Constituție.

A opta chestiune a fost situația cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în străinătate.

Secretarul general al partidului a subliniat contradicția dintre declarațiile publice ale reprezentanților Ministerului Apărării și prevederile articolului 20, alineatul (6) din proiectul de lege, care prevede obligațiile cetățenilor supuși serviciului militar aflați în străinătate, în cazul declarării mobilizării.

„ Cu toate acestea, articolul 20, alineatul (6) din proiectul de lege nr. 1031/MA/2026 conține o normă explicită: cetățenii Republicii Moldova supuși serviciului militar obligatoriu, aflați în străinătate, în cazul declarării mobilizării și al primirii unei înștiințări, sînt obligați să se prezinte imediat la reprezentanțele diplomatice sau la instituțiile consulare și să ia toate măsurile necesare pentru întoarcerea de urgență în țară. În același context, articolul 354 din Codul penal al Republicii Moldova prevede, pentru sustragerea de la măsurile de mobilizare în timp de război, pedeapsa cu închisoarea pe o perioadă de la doi la cinci ani”, a subliniat Victor Marahovschi.

El a reamintit, de asemenea, că noțiunea de diasporă este consacrată în documentele de stat, în special în Hotărîrea Guvernului nr. 657/2009 și în Hotărîrea nr. 1032/2023 privind Programul național „Diaspora” pentru perioada 2024–2028. Potrivit acestuia, există o contradicție între politica declarată oficial de protecție a drepturilor compatrioților din străinătate și obligațiile propuse privind întoarcerea lor urgentă în țară, sub amenințarea unei pedepse penale.

La finalul discursului său, Victor Marahovschi a atras atenția asupra neconcordanței dintre declarațiile publice ale reprezentanților ministerului de resort și conținutul proiectului de lege în sine, punînd sub semnul întrebării veridicitatea informațiilor furnizate societății.

Trecînd la concluziile analizei juridice, secretarul general al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII” și-a exprimat totalul dezacord față de proiectul de lege nr. 1031/MA/2026 în forma prezentată și a formulat trei cerințe adresate Ministerului Apărării și Guvernului Republicii Moldova:

• Să retragă complet proiectul de lege nr. 1031/MA/2026 din etapa de examinare.
• Să asigure prezentarea către public a unor informații veridice și corecte din punct de vedere juridic cu privire la conținutul actelor normative în curs de elaborare și să pună capăt practicii de dezinformare.
• Să desfășoare activitatea legislativă în strictă conformitate cu Constituția Republicii Moldova, cu principiul neutralității permanente și cu standardele internaționale în domeniul drepturilor omului.

Astfel, Victor Marahovschi a făcut apel la revizuirea abordării privind elaborarea legislației referitoare la regimurile juridice speciale, subliniind necesitatea respectării garanțiilor constituționale, a apărării drepturilor cetățenilor și a menținerii mecanismelor democratice de guvernare.

La finalul conferinței, Președintele Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Dumitru Roibu, a subliniat că proiectul de lege trebuie evaluat atât din perspectivă juridică, cât și politică, întrucât, în opinia sa, noile prevederi ar putea permite concentrarea excesivă a puterii și limitarea controlului democratic.

„Prin această lege nouă, noi înțelegem că guvernarea încearcă să introducă anumite prevederi care i-ar oferi posibilitatea de a exercita puterea în stat nelimitat, fără niciun fel de impediment și fără niciun fel de control din partea societății sau a cetățenilor”, a declarat Dumitru Roibu.

Liderul partidului a lansat un apel către formațiunile politice, organizațiile neguvernamentale, mediul academic, autoritățile locale și cetățeni să examineze proiectul și să transmită observații critice Ministerului Apărării.

„Acum, ca niciodată, țara noastră are nevoie de unitate pentru a preveni un risc major care ne-ar putea împinge într-un stat totalitar, în care cetățenii nu mai au drepturi și libertăți, iar toată puterea este concentrată în mâinile unui singur organ”, a conchis Dumitru Roibu.