Partidul Politic Alianța Moldovenii critică reforma de amalgamare a primăriilor și cere stoparea implementării ei

Astăzi, 19 februarie 2026, Partidul Politic Alianța „Moldovenii” (PPAM) a organizat o conferință de presă cu tema „Amalgamarea benevolă (forțată) a localităților și Reforma Administrației Publice Locale: Riscuri majore pentru Republica Moldova”, în cadrul căreia și-a exprimat dezacordul față de reforma de amalgamare a primăriilor, parte a Strategiei de reformă a administrației publice 2023-2030, solicitînd Guvernului Republicii Moldova să renunțe la implementarea acesteia.

La eveniment au participat președintele formațiunii, Dumitru Roibu, secretarul general Victor Marahovschi, conferențiarul universitar, doctor în drept, Elena Mărgineanu, și membrul Consiliului Politic Național, Radj Cărbune.

În debutul conferinței, liderul PPAM, Dumitru Roibu, a declarat că reforma administrației publice locale și procesul de amalgamare propus de actuala guvernare comportă riscuri majore pentru stat. „Poziția noastră fermă este următoarea: această reformă, în forma în care ne este prezentată și în planurile pe care le are stabilite Guvernul, este o reformă defectuoasă. Ea prezintă pericole atât pe termen scurt, cît și pe termen lung. Va afecta grav economia și demografia, va afecta procesul de dezvoltare a localităților. Ne întrebăm care este raționamentul acestei reforme și de ce Guvernul se grăbește să o implementeze în cîteva luni, fără un proces amplu de dezbatere în societate, fără consultații reale timp de 2-3 ani pentru a avea o reformă veritabilă. Nu înțelegem la insistența cui se grăbește Guvernul: a partenerilor externi? Sau Guvernarea recunoaște indirect că Republica Moldova se confruntă cu probleme financiare grave și prin această reformă încearcă să reducă efectele lor? Dacă este așa, atunci Guvernul trebuie să o spună deschis și să-și asume aceste dificultăți. Totodată, nu înțelegem cum lichidarea primăriilor ar putea aduce bunăstare localităților, în condițiile în care s-ar reduce investițiile locale, s-ar diminua rolul liderilor locali și al oamenilor cu inițiativă economică. Cu regret, documentele privind amalgamarea sînt vagi, nu există o viziune clară, iar Guvernul ne-a invitat la consultări pe un subiect asupra căruia nici el nu are o poziție definitivată”, a declarat Dumitru Roibu.

La rîndul său, conferențiarul universitar, doctorul în drept, Elena Mărgineanu, a afirmat că analiza materialelor disponibile privind așa-numita reformă relevă multiple riscuri, insuficient discutate public. 

„Analizând materialele disponibile privind această reformă, am ajuns la concluzia că ea conține multe aspecte foarte periculoase, care sînt puțin cunoscute, dar care trebuie discutate amplu în societate. Cum adică amalgamare voluntară? Fiecare face ce vrea, cum vrea, fără planuri de îmbunătățire a infrastructurii reale, iar cînd vor apărea probleme – iar ele inevitabil vor apărea – această vină va fi pasată pe oamenii simpli, pe cei care au decis benevol și voluntar să lichideze factorul de decizie la nivel local. Și totuși, ea este voluntară sau este obligatorie? Pentru că, dacă argumentul este de a aduce autoritatea administrativ-teritorială la norma locală de 1500 de locuitori, atunci de ce nu sînt vizate doar localitățile mici, dar se amalgamează și localitățile mari? Și cîte primării concret vor fi reduse? În strategie este specificat faptul că sub 1500 de locuitori au 35% dintre primării, în spațiul public se vorbește despre 62%, iar în raportul Guvernului se menționează că acest lucru ar trebui să permită o reducere globală a celor peste 800 de APL-uri în timp. Deci sînt 35, 62 sau 90 de primării care vor fi lichidate?  Pentru că nu putem, în 2026, în surse oficiale, să avem contradicții atît de mari. Și dacă sînt contradicții atît de mari, cine își asumă responsabilitatea? Care este lista concretă a primăriilor cu mai puțin de 1500 de locuitori care pot fi comasate? Există planuri concrete în proximitatea geografică? Cum va fi îmbunătățită infrastructura, drumurile, sistemul de canalizare, sistemul de apă, sistemul de irigare, școlile, grădinițele și așa mai departe? Astfel de planuri nu există”, a declarat Elena Mărgineanu.

Mărgineanu a criticat și argumentul potrivit căruia primăriile mici nu ar avea capacitate administrativă suficientă. Ea a amintit că Agențiile de Dezvoltare Regională au, potrivit regulamentelor, obligația de a acorda asistență administrației publice locale și a sugerat că ar fi mai logică reformarea acestor agenții decît lichidarea factorului decizional de nivelul I. 

Un alt punct sensibil a vizat prevederile din strategie privind transferul responsabilităților din educație, sănătate și asistență socială către servicii deconcentrate ale ministerelor. Potrivit Elenei Mărgineanu, această abordare reprezintă, în esență, o formă de centralizare „în cea mai curată formă”, deoarece decizia rămîne la centru, iar la nivel local rămîne doar executarea. Ea a respins, de asemenea, conceptul de „descentralizare asimetrică”, argumentînd că toate unitățile administrativ-teritoriale de același nivel trebuie să funcționeze în baza unui cadru normativ unic, iar acordarea de competențe și resurse financiare diferite în funcție de amalgamare ar crea inegalități juridice.

În cadrul conferinței au fost exprimate îngrijorări și privind componenta culturală a reformei. Elena Mărgineanu a afirmat că în documentul strategic cultura este tratată simbolic.  „Noi am fost șocați să vedem că în acest document al Strategiei de reformă a administrației publice, un document de 109 pagini, cuvîntul „cultură”, în afară de enumerarea tehnică standard a atribuțiilor, se regăsește doar de două ori. La punctul 43 esteindicat faptul că se efectuează reorganizarea instituțiilor publice de cultură și artă în teatre, circuri sau alte organizații concertistice naționale, iar în mod analogic se decide asupra retrogradării sau chiar lichidării instituțiilor de cultură și artă.Adică, ce putem înțelege de aici? Că tranziția urmează modelul din cultură în teatru și din artă în circ, pentru că asta este scris expres în strategie. Înseamnă că toate casele de cultură, multe dintre ele păstrate încă din perioada sovietică, vor fi transformate în teatre și circuri? De unde vom lua atîția artiști și atîția spectatori? Cel mai probabil, majoritatea instituțiilor culturale vor fi lichidate, iar odată cu ele și viața culturală, și componenta creativă din localități.

Această abordare față de cultură, chiar și la nivel formal, în textul oficial al reformei, este un indicator clar al eșecului acesteia pe termen lung”, a declarat Elena Mărgineanu, menționînd că dezvoltarea economică fără infrastructură culturală nu poate asigura stabilitate socială.

Un capitol aparte în cadrul conferinței a fost dedicat digitalizării și finanțării externe. Potrivit conferențiarului universitar, peste jumătate dintre măsurile din Planul de acțiuni 2023-2026 sînt realizate cu asistență externă. 

„Noi am constatat cu mare îngrijorare că marea majoritate a măsurilor care țin de digitalizare sînt, de fapt, finanțate din exterior. Și aici apare întrebarea: dar unde sînt serverele? Unde sînt serverele care vor menține programele digitalizate de stat? Toate serverele sînt în Republica Moldova sau parțial? Există organizații, companii sau experți de peste hotare, care, într-un fel sau altul, au acces la serverele fizice sau virtuale, la hosting, la stocare, la audit, la calcul, back-end, front-end, firewall sau alte aspecte tehnice? Aceasta este o problemă de siguranță națională. În una dintre discuțiile cu o doamnă responsabilă de portalul instanțelor judecătorești, la întrebarea „unde sînt serverele?”, ea mi s-a răspuns că e secret de stat. Ok, serverele sînt în Republica Moldova? Căci dacă sînt în Moldova, nu e secret de stat, pentru că sînt în Republica Moldova. Sau nu toate serverele sînt în Republica Moldova?”, s-a întrebat Elena Mărgineanu.

Doctorul în drept a ridicat întrebări privind amplasarea serverelor care gestionează datele statului, accesul experților sau companiilor externe la infrastructura IT și garanțiile de securitate cibernetică. Ea a menționat că reforma administrației publice este o chestiune ce ține de arhitectura internă a statului și că orice intervenție externă trebuie să fie pe deplin transparentă.

La rîndul său, secretarul general al Partidului Politic Alianța „Moldovenii”, Victor Marahovschi, atrage atenția asupra contradicțiilor din reforma administrației publice, care urmărește reducerea masivă a primăriilor prin amalgamare, inclusiv a localităților cu mai mult de 1.500 de locuitori. Potrivit lui, reforma riscă să centralizeze educația, sănătatea și asistența socială, să afecteze autonomia locală și să pună în pericol cultura, identitatea și comunicarea cu cetățenii.

Marahovschi a atras atenția și asupra autonomiei Găgăuziei. „Cum va afecta reforma UTA Găgăuzia? Au fost desfășurate consultări oficiale cu autoritățile autonomiei? Care sînt rezultatele acestora? A fost obținut acordul pentru eventuale modificări ale configurației administrative?”.

Referindu-se la municipiile Chișinău și Bălți, el s-a întrebat, ce se va întîmpla cu ele după această reformă. „Își va păstra municipiul Chișinău statutul distinct actual? Va fi creată o administrație separată pentru capitală și alta pentru regiune? Sau competențele vor fi reunite într-o singură structură?”, s-a întrebat Victor Marahovschi.

Secretarul general a atras atenția și asupra impactului reformei asupra dosarului transnistrean, întrebînd cum se corelează modelul propus de reorganizare administrativă cu perspectiva reintegrării malului stîng și dacă noua arhitectură teritorială prevede un loc clar pentru Transnistria. În opinia sa, actualul model ar putea crea dificultăți instituționale suplimentare pentru viitoarea reintegrare a țării.

Totodată, Marahovschi a criticat implicarea partenerilor externi în procesul de reformă, exprimînd îngrijorarea că majoritatea măsurilor de digitalizare și modernizare a administrației sînt finanțate din exterior. El a subliniat că reforma administrației publice trebuie să rămînă o chestiune internă și a avertizat că o dependență excesivă de asistența externă poate ridica probleme ce țin de securitatea națională.

„Nu este vorba despre faptul că reformele nu sînt necesare. Este vorba despre faptul că orice reformă trebuie să țină cont de consecințele demografice și economice pe termen lung. Dacă nu sînt create stimulente pentru revenirea oamenilor, dacă nu sînt dezvoltate puncte alternative de creștere și dacă nu este păstrată infrastructura de bază, deciziile de comasare accelerează depopularea teritoriilor rurale. Astfel, nu asistăm la o optimizare, dar la o restrîngere treptată a spațiului vital al țării. Trebuie să ne întrebăm: consolidăm satul sau îl reducem la o unitate statistică? Dacă rezultatul este exodul populației și slăbirea comunităților locale, ale cui interese strategice sînt deservite? Poziția noastră rămîne clară: nu sîntem împotriva modernizării, dar împotriva centralizării mecanice sub pretextul comasării voluntare și împotriva consacrării normative a asimetriei. Este necesar să consolidăm nivelul local, nu să-l slăbim”, crede Victor Marahovschi. 

Membrul Consiliului Politic Național, Radj Cărbune, a criticat abordarea actuală a reformei administrației publice locale, susținînd că accentul este pus exclusiv pe amalgamare, în detrimentul cooperării intercomunitare reale. Potrivit acestuia, în loc să fie discutate soluții precum colaborarea între localități pentru evacuarea comună a deșeurilor, gestionarea serviciilor publice sau dezvoltarea infrastructurii, dezbaterea publică este concentrată aproape exclusiv pe comasarea primăriilor.

Cărbune a declarat că, dacă sînt întrebați aleșii locali și primarii,care au candidat pe listele diferitelor formațiuni politice, răspunsul acestora este unul simplu: comasarea a trei primării sărace nu va duce la prosperitate, ci la formarea unei singure primării și mai sărace. În opinia sa, simpla unificare administrativă nu rezolvă lipsa resurselor financiare și problemele structurale existente.

El a mai menționat că există exemple concrete la nivel local care demonstrează dificultățile unei astfel de abordări și a pus sub semnul întrebării dacă intențiile actualei amalgamări sînt cu adevărat benefice pentru societate. În viziunea sa, reforma ar trebui să pornească de la consolidarea capacității administrative prin cooperare și parteneriat între comunități, nu prin reducerea mecanică a numărului de primării.

Reprezentanții Partidului Politic Alianța „Moldovenii” (PPAM) au reiterat că formațiunea nu susține reforma administrativă în actuala sa concepție, nici la nivel strategic, nici structural și nici tehnic, considerînd că aceasta afectează identitatea și esența culturală a localităților.

În acest context, partidul a formulat un set de recomandări oficiale, printre care limitarea eventualelor amalgamări strict la localitățile sub 1500 de locuitori, reducerea pragului minim pentru UAT amalgamate la 1500 de locuitori conform legii în vigoare, interzicerea stimulentelor financiare pentru comasare, menținerea uniformității competențelor pentru APL-urile de același nivel, renunțarea la transferul responsabilităților din educație, sănătate și asistență socială către niveluri superioare și finanțarea exclusivă din bugetul de stat a eventualelor acțiuni de reformă, fără implicarea partenerilor externi.

Reprezentanții PPAM au anunțat că poziția oficială a partidului, împreună cu recomandările formulate, au fost expediate Cancelariei de Stat pentru examinare.