Partidul Alianța „Moldovenii” a organizat o masă rotundă la tema Găgăuziei

Partidul Alianța „Moldovenii” a organizat o masă rotundă cu tema „Găgăuzia: revenirea în cîmpul constituțional-juridic și restabilirea instituțiilor elective”, dedicată analizei situației din autonomie, care, potrivit participanților, este caracterizată printr-o abatere sistemică de la principiile autoadministrării și prin limitarea activității instituțiilor sale. 

La eveniment au participat reprezentanți ai partidelor politice, ai comunității de experți și juridice, precum și reprezentanți ai autorităților Găgăuziei.

La începutul ședinței, juristul și secretarul general al partidului Alianța “Moldovenii”, Victor Marahovschi, a prezentat poziția oficială a formațiunii, subliniind că Găgăuzia este parte integrantă a Republicii Moldova, cu un statut special garantat constituțional, iar legea din 1994 a constituit fundamentul reglementării pașnice și al integrării autonomiei. El a declarat că, în prezent, prevederile acestei legi sînt ignorate în mod sistematic, iar presiunea asupra instituțiilor autonomiei și blocarea alegerilor în Adunarea Populară subminează bazele autoadministrării și încrederea în stat.

„Sîntem nevoiți să constatăm că prevederile legii privind statutul special al Găgăuziei sînt ignorate sistematic, are loc o presiune asupra instituțiilor autonomiei, iar dialogul este înlocuit prin decizii administrative. Blocarea alegerilor reprezintă o privare directă a cetățenilor de dreptul la reprezentare și un precedent periculos pentru întreaga țară”, a menționat Victor Marahovschi.

„Republica Moldova și-a asumat inițial obligația de a asigura respectarea legii privind statutul special al Găgăuziei, însă pînă în prezent aceste prevederi nu au fost realizate pe deplin. Nu asistăm la cazuri izolate, ci la o abatere sistemică de la principiile pe care a fost construită autonomia, inclusiv prin ignorarea rolului său instituțional și înlocuirea dialogului cu presiuni administrative. Acest lucru subminează încrederea în stat și pune în pericol modelul de coexistență pașnică”, a subliniat el.

Continuînd subiectul, președintele partidului Alianța „Moldovenii”, Dumitru Roibu, a declarat că situația actuală din țară necesită o poziție activă și nu permite indiferență.

„Situația din țară este de așa natură încît nu putem rămîne indiferenți față de procesele care au loc. Declar solidaritatea noastră cu poporul găgăuz și susținerea proceselor democratice, cum sînt alegerile în autonomia găgăuză. Este un caz unic pe continentul european, cînd o regiune a revenit voluntar în cîmpul constituțional al țării, iar noi am putea servi drept exemplu de conviețuire într-un stat unitar. Din păcate, astăzi, în anumite cercuri politice de la Chișinău se gîndește altfel”, a declarat Dumitru Roibu.

Dezvoltîndu-și poziția, el a abordat și subiectele legate de suveranitate și politica lingvistică.

„Pentru noi, aceasta este o garanție a consolidării independenței și suveranității. Însă trăim într-o perioadă în care articolul 13 din Constituție a fost modificat, iar limba moldovenească a fost eliminată ca limbă de stat. Mă îngrijorează și faptul că tinerii găgăuzi sînt obligați să studieze limba română și istoria românilor. Dacă vom privi cu indiferență aceste lucruri, vom ajunge ca și găgăuzii, și moldovenii să se simtă marginalizați în propria lor țară”, a subliniat Dumitru Roibu.

Referindu-se la practica legislativă, el a adăugat că atunci cînd legile sînt adoptate cu majoritate simplă pentru a modifica decizii luate cu majoritate constituțională, acest lucru nu este corect. “Nu înțelegem cum, în asemenea condiții, se poate vorbi despre responsabilitate pentru viitorul țării și unitatea poporului. Sîntem obligați să luptăm pentru respectarea legii, pentru drepturile omului și pentru viitorul statului”, a spus acesta.

La discuții a participat și fostul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Roman Tiutin, care a atras atenția asupra nerespectării legislației.

„Se exercită presiuni asupra autonomiei găgăuze, iar noi nu cerem nimic în plus — cerem doar respectarea legii adoptate chiar de către moldoveni. În ultimii ani a avut loc o reducere treptată a competențelor autonomiei — prin instanțe, prin modificări în sistemele fiscal și vamal, prin eliminarea instrumentelor de control. Astăzi nu mai putem monitoriza pe deplin nici măcar indicatorii economici ai regiunii, iar în același timp sîntem etichetați drept dependenți de subvenții”, a declarat Roman Tiutin.

El a subliniat și problema procesului electoral.

„Blocarea alegerilor nu mai este doar o problemă politică, ci o încălcare a drepturilor constituționale ale cetățenilor. Orice tentativă de a împiedica alegerile poate fi considerată uzurpare a puterii. Trebuie să păstrăm ceea ce a fost construit și să asigurăm funcționarea normală a autonomiei în cadrul legii”, a menționat acesta.

Cu o evaluare a situației a venit conferențiarul universitar, doctor în drept și membru al Consiliului Politic Național al partidului Alianța  „Moldovenii”, Elena Mărgineanu.

„Noi oamenii simpli ne înțelegem întotdeauna, moldovenii cu găgăuzii, găgăuzii cu bulgarii, bulgarii cu moldoveni și alte etnii, dar ne bat cap în cap, cei de sus. Ultima perioadă spațiul informațional din Chișinău și din Moldova, nu prezintă informația tocmai potrivit, ca noi să înțelegem aploarea la ce se întâmplă. Abia în ultimii ani noi am început a vedea cât de incorect autoritățile centrale din Chișinău se comportă în raport cu Găgăuzia. Și dacă aici persecutările pornesc de la diferențele de viziuni politice, argumentate greșit pe tema etniei, înțelegem că tot așa persecutări pot urma și asupra altor moldoveni doar pentru că au viziuni și păreri diferite, indiferent de etnie sau apartenență”, a declarat Elena Mărgineanu.

Ea a subliniat necesitatea revenirii la cadrul juridic.

„Nu putem conta pe respect și sprijin din exterior dacă, în Nu putem avea pretenția că din exterior vom fi susținuți sau respectați, dacă noi pe intern avem asemenea abuzuri. Nu putem avea pretenția să ni se respecte suveranitatea Moldoveni, dacă noi singuri față de Găgăuzia avem o abordare incorectă moral și incorectă juridic. 

Găgăuzia dorește ca Chișinăul să revină la realitatea juridică pe care tot Chișinăul și-a asumat să o respecte în 1994. Deci, aceste momente trebuie explicate mai clar Moldovenilor. Toți suntem în aceeași țară și toți avem același interes de a ne dezvolta economic, iar dacă Găgăuzia poate să se dezvolte, atunci aceasta este în interesul nostru comun a Republicii Moldova. Și această înțelegere că suntem dintr-o țară, avem aceleași interese, și tebuie să revenim la realitatea juridică asumată”, a menționat ea.

Referindu-se la perspective,  ea a adăugat: „Reiterez, ceea ce ține de suveranitate – Moldova are mult de lucrat și pe extern și pe intern. Moldova și-a luat prea multe credite, cu condiții dezavantajoase, și respectiv ironic, noi în Chișinău vorbim despre drepturi și suveranitate dar suntem forțați să cedăm din suveranitate când asultăm de entitățile străine și permitem agenților străini (occidentali) să intervină în activitatea autorităților din Chișinău. Suveranitatea e atunci când te înțelegi bine cu toți vecinii, când colaborezi cu toți care pot veni cu un sfat util, dar nu când permiți ingerința și nu când împiedici pe alții să hotărască ce este mai bine pentru sine. Și la noi în Chișinău această educație trebuie să fie realizată mai corect, ca să nu existe așa decalaje informaționale între ceea ce se vorbește în Găgăuzia, și ceea ce se cunoaște despre Găgăuzia în Moldova.”, a subliniat Elena Mărgineanu.

În cadrul mesei rotunde a luat cuvînt și politologul Nicolae Pascaru, membru al Consiliului Politic Național al partidului politic Alianța „Moldovenii”.

„Ceea ce se întâmplă în Găgăuzia este o reflectare a situației generale din Republica Moldova. Și nu trebuie să credem că toate procesele se formează exclusiv în interiorul țării – ele sunt influențate și de factori externi”, a declarat Nicolae Pascaru.

„Dacă înainte puteam măcar să ne imaginăm aproximativ ce va fi  cu noi mîine, astăzi nu mai avem nici măcar această înțelegere. Acest lucru amplifică anxietatea și instabilitatea în societate”, a remarcat el.

„Moldova este un teritoriu al păcii. Nu trebuie să cedăm provocărilor, ci suntem obligați să acționăm prin metode politice, să informăm oamenii și să păstrăm unitatea societății”, a subliniat Nicolae Pascaru.

„Astăzi, societatea este divizată artificial în tabere opuse, iar pe aceasta se construiește agenda politică. O astfel de abordare nu rezolvă problemele reale ale țării”, a adăugat el.

„Trebuie să ne ascultăm reciproc și să unim țara – atît Gagauzia, cît și celelalte regiuni – într-un singur stat. Numai așa este posibil să menținem stabilitatea și să construim viitorul”, a declarat Nicolae Pascaru.

„Astăzi este extrem de important să nu permitem o polarizare și mai mare a societății. Orice încercări de a opune regiunile sau grupurile etnice unele împotriva altora subminează fundamentele statalității și sunt împotriva intereselor naționale ale Republicii Moldova. Trebuie să revenim la dialog și respect reciproc ca singură bază a dezvoltării durabile a țării”, a adăugat Nicolae Pascaru.

În cadrul discuției a luat cuvîntul politologul, prodecanul Facultății de Relații Internaționale și Științe Social-Umaniste a Universității „Constantin Stere” și membru al Consiliului Politic al partidului politic Alianța “Moldovenii”, Radj Cărbune.

„Trebuie să ne amintim nouă înșine și concetățenilor noștri că, în pofida diferențelor, sîntem cu toții uniți — sîntem cetățeni ai Republicii Moldova, cu documente comune, o țară comună și o responsabilitate comună”, a menționat Radj Cărbune.

El a prezentat, de asemenea, date statistice care subliniază importanța comunității găgăuze.

„Astăzi, găgăuzii reprezintă o parte semnificativă a populației țării și este inadmisibil ca orice grup de cetățeni să fie supus lipsei de respect sau perceput ca fiind străin. Acest lucru subminează fundamentul unității civice”, a declarat el.

„Trebuie să construim un stat în care fiecare cetățean, indiferent de apartenența etnică, să se simtă respectat, protejat și să-și găsească locul”, a subliniat Radj Cărbune.

La discuție s-a alăturat Pancev Nicolae Mihailovici — deputat al Adunării Populare a Găgăuziei de legislatura a II-a, reprezentant al Consiliului bătrînilor din raionul Vulcănești (satul Etulia).

„Nu este nevoie să inventăm nimic nou. Adunarea Populară nu poate modifica de una singură codul electoral al autonomiei, dacă prevederile corespunzătoare sînt deja consacrate în legea fundamentală a Republicii Moldova. Se creează un blocaj juridic care necesită o soluție clară și rapidă”, a declarat Pancev Nicolae Mihailovici.

„Acest proces trebuie lansat cît mai curînd posibil. Dacă reușim în termenele stabilite — este bine, dar, în orice caz, sîntem obligați să reușim și să nu tergiversăm situația”, a menționat el.

„Astăzi, unii propun să mergem exclusiv pe calea legislativă, alții — pe cea politică. Eu consider că, în această etapă, soluția trebuie găsită anume pe cale politică, deoarece din punct de vedere strict juridic această problemă este, în prezent, extrem de dificil de soluționat”, a adăugat Pancev Nicolae Mihailovici.

În cadrul discuției de la masa rotundă a luat cuvântul și cunoscutul jurnalist Valeriu Demidețchi.

„Autoritățile Moldovei trebuie să consolideze statalitatea moldovenească, nu să o distrugă. Declarațiile privind posibilitatea lichidării acesteia provoacă nedumerire în rindul cetățenilor și îi sperie pe locuitorii Găgăuziei”, a menționat Valeriu Demidețchi.

„Am fost martor la evenimentele din 1990, când a avut loc așa-numitul «marș asupra Găgăuziei». Au fost momente grele și rușinoase, care nu trebuie permise să se repete”, a declarat el.

„Atunci cînd înalți demnitari își permit asemenea declarații, acest lucru provoacă șoc în rîndul oamenilor și o îngrijorare serioasă”, a adăugat jurnalistul.

„Se pune întrebarea: construim statul moldovenesc sau îl distrugem?”, a subliniat el.

„Este imposibil să rezolvăm astfel de probleme fără dialog. Presiunea și amenințările pot duce la un efect invers”, a declarat acesta.

În cadrul discuției a luat cuvîntul Valeriu Secrieru, consilier municipal în Cahul.

„Vorbesc în numele locuitorilor din Cahul, inclusiv al găgăuzilor, pentru care acest subiect este unul personal. În familia mea sunt găgăuzi, am locuit la Comrat în vremuri dificile și înțeleg bine situația”, a menționat Valeriu Secrieru.

„Astăzi ne confruntăm cu provocări serioase — există presiuni asupra identității, culturii, istoriei și valorilor noastre. Societatea este împinsă spre divizare și confruntare”, a declarat el.

„Trebuie să recunoaștem sincer: suntem fragmentați în părți pentru a fi mai ușor de controlat și pentru a slăbi țara. De aceea trebuie să ne unim, nu să căutăm dușmani unii în alții”, a subliniat Valeriu Secrieru.

„Nu trebuie să uităm cu ce preț a fost obținută pacea în Găgăuzia și ce înțelegeri stau la baza acestui echilibru. Astăzi aceste înțelegeri sunt erodate”, a adăugat el.

„Trebuie să ne clarificăm lucrurile între noi, în interiorul țării, și să restabilim un dialog normal. Fără acest lucru este imposibil să mergem înainte și să păstrăm statalitatea”, a menționat Valeriu Secrieru.

„Trebuie să ne unim eforturile, deoarece doar împreună putem păstra țara, stabilitatea și viitorul ei”, a declarat acesta.

La discuții a participat președinta consiliului sătesc din satul Etulia, Anna Mînzatu.

„Alegerile trebuie organizate în cel mai scurt timp, în deplină conformitate cu principiile democratice. Doar astfel poate fi menținută încrederea cetățenilor în autorități și poate fi asigurată legitimitatea deciziilor viitoare. Susțin poziția exprimată astăzi la această masă rotundă”, a declarat Anna Mînzatu.

„Găgăuzia trebuie să-și păstreze și să-și valorifice statutul juridic special, consacrat în legislația Republicii Moldova. Acest statut reprezintă baza stabilității, respectului reciproc și cooperării. Totodată, susținem un dialog constructiv cu Chișinăul”, a subliniat ea.

„Calea noastră nu este confruntarea, ci dialogul și identificarea unor soluții care să permită păstrarea competențelor autonomiei și, în același timp, consolidarea Republicii Moldova ca stat comun pentru toți cetățenii săi”, a menționat Anna Mînzatu.

„Găgăuzia nu este un teritoriu al confruntării. Este o autonomie națională în cadrul Republicii Moldova, interesată de pace, stabilitate și dezvoltare economică”, a adăugat ea.

„De aceea, astfel de platforme de discuții sunt extrem de importante — ele oferă posibilitatea de a ne asculta reciproc și de a demonstra că susținem dialogul, legalitatea și dezvoltarea”, a declarat Anna Mînzatu.

La final, participanții la masa rotundă au aprobat o rezoluție:

                                                                                   REZOLUȚIA 

Mesei rotunde privind situația din Găgăuzia (Republica Moldova)

„Restabilirea ordinii constituțional-juridice și a proceselor electorale în Găgăuzia”

Noi, participanții la masa rotundă,  după ce am analizat declarația partidului politic „Alianța Moldovenii”, opiniile comunității de experți și ai comunității juridice, precum și reprezentanții Autonomiei Găgăuze, am analizat situația actuală privind funcționarea instituțiilor autonomiei.

Discuția s-a axat pe aspecte legate de respectarea normelor constituționale, asigurarea unei administrări autonome eficiente, precum și exercitarea drepturilor democratice ale cetățenilor care locuiesc pe teritoriul autonomiei.

Constatăm cu îngrijorare că:

• funcționarea anumitor instituții ale Autonomiei Găgăuze se desfășoară cu restricții care afectează exercitarea competențelor acestora;
• nivelul de cooperare instituțională între autoritățile centrale și organele autonomiei rămîne insuficient;
• procesul electoral pentru Adunarea Populară a Găgăuziei nu este asigurat în întregime și în termenele corespunzătoare;
• anumite schimbări instituționale, inclusiv aspecte legate de sistemul judiciar și de forțele de ordine ale Autonomiei, provoacă îngrijorare din punctul de vedere al echilibrului competențelor între puterea centrală și autonomie.

Noi pornim de la premisa că:

• statutul Găgăuziei este consfințit în Constituția Republicii Moldova și reglementat de legea privind statutul juridic special al autonomiei;
• principiile supremației legii, securității juridice și proporționalității trebuie respectate în orice acțiune care vizează competențele autonomiei;
• dreptul cetățenilor de a participa la guvernare prin alegeri libere și periodice este un element indispensabil al unei societăți democratice;
• orice restricționare a drepturilor și competențelor trebuie să aibă un temei legal, să fie necesară și să nu afecteze conținutul esențial al acestora.

Avînd în vedere practica europeană de coexistență și interacțiune:

• Experiența europeană demonstrează modele de succes ( comunitățile autonome din Spania, Insulele Åland din Finlanda, Tirolul de Sud din Italia , Sicilia, Sardinia în Italia, regiunile autonome din Portugalia și Franța, teritoriile autonome din Grecia, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Țara Galilor, Irlanda de Nord și Scoția în Regatul Unit...), unde autonomiile își păstrează identitatea printr-o separare clară a competențelor: centrul este responsabil de apărare și politica externă, iar regiunea — de cultură, educație și sănătate, iar în unele regiuni autonome, inclusiv asupra sistemului de aplicare a legii și a celui judiciar.
• Interacțiunea eficientă este asigurată prin mecanisme de autonomie financiară (dreptul la venituri proprii) și prin activitatea comisiilor mixte permanente pentru soluționarea extrajudiciară a litigiilor.
• O importanță deosebită o are independența autonomiei în organizarea proceselor electorale: în modelele europene consolidate, acestea reglementează procedurile în cadrul legii și formează propriile organe care asigură desfășurarea alegerilor, ceea ce constituie un element-cheie al legitimității instituțiilor lor.
• În domeniul justiției și al ordinii publice se aplică modele care țin seama de particularitățile autonomiilor, inclusiv mecanisme proprii de aplicare a legii, reprezentare în sistemul judiciar și posibilitatea adoptării unor acte normative cu punerea lor în aplicare în cadrul sistemului național.
• Drepturile constituționale ale autonomiilor sînt protejate de un sistem de garanții pe mai multe niveluri, în care garanții sînt constituțiile naționale, dreptul internațional (de exemplu, Acordul de la Paris din 1946 sau deciziile Ligii Națiunilor), precum și instanțele judiciare supreme și instituțiile europene, precum Consiliul Europei.

Noi considerăm oportun:

• asigurarea condițiilor necesare pentru organizarea unor alegeri libere, corecte și la timp pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu legislația națională, legislația regională și standardele internaționale; 
• consolidarea dialogului instituțional între autoritățile centrale și organele Autonomiei Găgăuze, pe baza respectului reciproc și a respectării competențelor;
• abținerea de la practici care pot fi percepute ca un amestec în activitatea instituțiilor autonome în afara cadrului legal;
• asigurarea transparenței și previzibilității deciziilor care vizează statutul și competențele autonomiei;
• implicarea reprezentanților autonomiei în procesele de discuție și de luare a deciziilor care au o influență directă asupra statutului său juridic și asupra funcționării sale;
• efectuarea unei evaluări juridice a practicilor actuale în vederea alinierii acestora la normele constituționale și la obligațiile internaționale ale Republicii Moldova;
• analizarea posibilității de a atrage mecanisme internaționale de expertiză pentru a contribui la consolidarea încrederii și la asigurarea respectării standardelor democratice.

Subliniem faptul că asigurarea funcționării eficiente a autonomiei în cadrul ordiniiconstituționale a Republicii Moldova reprezintă o condiție importantă pentru consolidarea instituțiilor democratice, a încrederii dintre stat și cetățeni, precum și pentru dezvoltarea durabilă a țării.

Prezenta rezoluție este adresată Președintelui, Parlamentului, Guvernului, Adunării Populare a Gagauziei și altor organe competente ale puterii de stat din Republica Moldova organelor competente ale Republicii Moldova și este adusă la cunoștința organizațiilor internaționale, inclusiv OSCE și Consiliului Europei, precum și misiunilor diplomatice (ambasadelor) acreditate în Republica Moldova, în scopul informării și al unei eventuale luări în considerare în cadrul mandatelor lor și a mecanismelor de monitorizare.