Lichidarea raionului ca subiect: Este oare guvernul pregătit să abroge, în numele „reformei”, un nivel constituțional de administrare?

Declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, conform căreia „nu vor mai exista raioane în Moldova” transferădiscuția despre reforma administrativ-teritorială pe un plan juridic complet diferit.

Nu mai este vorba doar despre o modificare tehnică a granițelor sau de optimizarea costurilor, așa cum susține guvernul în actualele planuri administrative. Practic, a fost anunțată desființarea completă a raionului ca entitate independentă de administrare publică și drept constituțional. Această abordare ridică întrebarea: conducerea țării consideră respectarea strictă a arhitecturii constituționale a statului o obligație imperativă, sau un obstacol supărător în calea atingerii obiectivelor departamentale?

Impas juridic: Lichidarea unei entități contrar Legii fundamentale. Într-un stat de drept, existența principalelor instituții de administrare nu poate depinde de preferințe estetice sau de concepte politice pe termen scurt.

Constituția actuală a Republicii Moldova acordă raionului statutul de entitate fundamentală de nivelul doi de guvernare:

- Articolul 110 (alineatul 1): „Din punct de vedere administrativ, teritoriul Republicii Moldova este împărțit în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În conformitate cu legea, unele orașe pot fi recunoscute ca municipii.”

- Articolul 113 (alineatul 1): „Consiliul raional coordonează activitățile consiliilor sătești și orășenești în gestionarea treburilor publice de importanță raională.”

Declarațiile publice conform cărora „nivelul doi va fi repornit” , iar atribuțiile și bugetele consiliilor vor fi reduse la minimum, înseamnă un singur lucru: se preconizează desființarea raionului, ca entitate cu drepturi depline și mandat propriu. Însă implementarea unor astfel de schimbări în cadrul programelor guvernamentale obișnuite este inacceptabilă din punct de vedere juridic. Cît timp termenul „raion” este scris clar în textul Legii Supreme, desființarea acestei entități fără modificarea prealabilă a Constituției reprezintă o încălcare directă a ordinii constituționale a Republicii Moldova. Oare vor fi din nou ignorate cerințele legale, în loc să se respecte cu strictețe procedurile, și prin intermediul cetățenilor străini în Curtea Constituțională, de Legea fundamentală, pur și simplu ”își vor șterge picioarele” de dragul accelerării unor reforme dubioase?

Lecții istorice: Eșecul distrugerii raionului la finele anilor ”90. Încercarea de a elimina complet raioanele ca entități de guvernare și de a le înlocui cu „județe” nu este o inovație, ci o revenire la greșelile istorice, pe care țara le-a făcut deja la finele anilor 1990. Abolirea completă a nivelului de raion la acea vreme a dus la consecințe devastatoare pentru statalitate:

- Un vid juridic la nivel local. Eliminarea raioanelor ca entități juridice și administrative a rupt instantaneu legăturile dintre guvernul central și comunitățile locale. Noile administrații raionale au fost deconectate de realitate, iar mecanismele de management operațional al regiunilor au fost distruse.

- Prăbușirea instituțională. Abolirea statutului de raion a dus la eliminarea serviciilor sociale, medicale și educaționale raionale, care coordonau asistența acordată populației. Periferia a fost lăsată în voia sorții.

- Protestul civic. Populația Moldovei a respins abolirea raioanelor, deoarece pierderea unui organ de guvernare viabil la nivel local clar înțeles i-a privat pe cetățeni de protecție și sprijin. Recunoașterea faptului, că abolirea raionului ca entitate constitutivă a fost o greșeală strategică, a forțat statul în 2002 să abandoneze complet modelul județean și să revină la sistemul clasic de raioane. 

Precedente juridice: Cum s-a schimbat statutul unei entități constitutive în 1998 și 2002. Dacă clasa conducătoare consideră necesară desființarea completă a acestui nivel de guvernare, ea este obligată să acționeze strict în limitele legii,  fără a se limita la declarații din culise. Experiența istorică a Moldovei demonstrează clar diferența dintre voluntarismul juridic și procedura legală:

- Reforma administrativă din 1998: Guvernul de atunci a încercat să introducă județele printr-o lege organică obișnuită, în ciuda faptului că însăși Constituția a păstrat referirea la „raioane”. Această neglijență juridică gravă, graba și ignorarea Legii fundamentale au devenit cauzele principaleale haosului, confuziei juridice și prăbușirii ulterioare a întregii reforme. Regimul aflat la putere riscă astăzi să calce pe aceeași greblă juridică periculoasă.

- Reforma constituțională din 2003: După ce sistemul județean și-a demonstrat netemeinicia completă, desființarea lui și restituirea raioanelor s-a făcut în strictă conformitate cu legea. Pentru a restabili raioanele ca entități legitime, în decembrie,2001 Parlamentul a adoptat o nouă Lege privind structura administrativ-teritorială, după care a început o revizuire oficială a Legii Supreme. În 2003, articolul 110 din Constituția Republicii Moldova a fost modificat oficial. Acest lucru s-a realizat printr-un vot cu majoritate constituțională calificată, consfințind astfel statutul juridic al diviziunilor administrativ-teritoriale.

Nicio guvernare în istoria Moldovei independente nu are dreptul să dizolve o entitate constituțională prin lege organică, înainte ca Legea fundamentală să fie modificată în conformitate strictă cu procedură legală.

Concluzie. Reforma administrativ-teritorială nu trebuie să devină un instrument al nihilismului juridic total. Desființarea raionului ca entitate constituțională este o schimbare tectonică în structura statului, care necesită nu negocieri în culise, ci un amendament constituțional transparent și un consens social autentic.

Cu toate acestea, principalul pericol se află în altă parte. Există îngrijorarea întemeiată, că regimul aflat la putere nu se va obosi cu proceduri legitime complexe. Poate că, în schimb, va încerca din nou să folosească cinic Curtea Constituțională ca instrument politic de buzunar. Ne-am putea confrunta cu încă o rundă de acrobații juridice, prin care Curtea Supremă aprobă ascultător deciziile necesare prin legalizarea ocoliriiLegii fundamentale, și de facto ascunde o lovitură de stat constituțională în spatele unor formulări pseudo-legale.

Dacă guvernul va continua o astfel de subminare flagrantă a fundamentelor statului, va distruge complet rămășițele cadrului juridic al Republicii Moldova. Este conducerea țării pregătită să acționeze strict conform legii, sau structura statului a fost complet lăsată în voia experimentelor dubioase venite de sus, care ocolesc Legea Supremă a țării?

Victor Marahovschi

Secretarul general al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII"