„Cultura pregătirii” sau pregătirea pentru cel mai rău scenariu? De ce noua inițiativă a guvernului ridică mai multe întrebări decît oferă răspunsuri
Guvernul Moldovei a anunțat un program anual de amploare pentru pregătirea populației în vederea situațiilor de urgență, care va fi coordonat de Centrul Național de Management al Crizelor. Prima etapă, cu denumirea grandioasă „Primele 72 de ore”, va demara încă din luna noiembrie a acestui an. Ni se promite că vom primi „ghiduri pentru familii”, „liste de verificare” și pachete informative.
Cu toate acestea, în spatele frumoasei formulări „formarea unei culturi naționale a pregătirii” se ascund tendințe extrem de îngrijorătoare, pe care guvernarea preferă să nu le facă publice. Această inițiativă ridică cel puțin trei întrebări importante.
1. O nouă povară pentru buget și o transferare a responsabilității. Implementarea unui program național, realizarea unor materiale tipărite, desfășurarea de campanii și întreținerea structurilor de coordonare reprezintă cheltuieli noi și considerabile pentru bugetul țării, care deja se confruntă cu un deficit. În contextul unei crize economice prelungite, banii contribuabililor sînt din nou cheltuiți nu pentru sprijin social sau dezvoltarea economiei, dar pentru proiecte birocratice.
Mai mult decît atît, conceptul „Primele 72 de ore” (cunoscut în practica internațională sub denumirea de „72-hour kit” sau „3-day emergency preparedness”) înseamnă, de fapt, că, în cazul oricărei situații de urgență, cetățenii trebuie să supraviețuiască pe cont propriu timp de trei zile. Statul pare să refuze dinainte să-și asume responsabilitatea pentru primele ore ale crizei, transferînd grija pentru siguranță pe seama oamenilor înșiși, care au plătit pentru acest program din propriile buzunare.
2. Competențe neclare și riscul abuzurilor. Programul va fi coordonat de Centrul Național de Management al Crizelor. Ce fel de competențe suplimentare și neclare vor primi organele de coordonare sub pretextul „amenințărilor hibride” și al „pregătirii mediului de afaceri”?
Experiența ultimilor ani arată că, sub pretextul situațiilor de urgență, în Moldova s-au luat în repetate rînduri decizii care depășeau cadrul juridic standard. Există un risc real ca noile mecanisme de control asupra spațiului informațional și asupra mediului de afaceri să depășească din nou limitele legale și să devină un instrument convenabil de exercitare a presiunii.
3. Întoarcerea la vremurile „războiului rece”: pentru ce ne pregătesc? Campaniile anuale de amploare menite să pregătească populația pentru catastrofe, distribuirea ghidurilor de supraviețuire și crearea unei atmosfere de fortăreață asediată — toate acestea reprezintă o întoarcere directă la cele mai proaste practici ale epocii „războiului rece”. În loc să construiască o politică externă previzibilă, să asigure stabilitatea și să liniștească societatea, cetățenii Moldovei sînt ținuți intenționat într-o stare permanentă de stres și îngrijorare.
Dacă statul dă asigurări că acum „gestionează mai bine crizele”, atunci de ce crează panica în rîndul populației pașnice? Așteptarea constantă a unor situații de urgență — în domeniul energetic, al sănătății sau al securității — distruge climatul investițional și îi determină pe oameni să se gîndească la emigrare.
Întrebarea principală. Declarațiile Cabinetului de miniștri privind trecerea la „modelul scandinav” nu par convingătoare. În țările scandinave, nivelul ridicat de pregătire este susținut de o economie extrem de puternică și de un nivel ridicat de încredere în instituțiile puterii. În realitatea noastră, însă, încercarea de a militariza conștiința publică și de a obliga fiecare familie să-și pregătească o „valiză de urgență” ridică o singură întrebare rezonabilă: pentru ce scenariu anume sîntem pregătiți cu atîta insistență și de ce trebuie să plătească cetățenii obișnuiți pentru acest scenariu?
Noi nu sîntem actori pe scena politicii mondiale, prin urmare, în concluzie, dorim să recomandăm autorităților noastre să înceteze să se exprime public pe teme geopolitice, să nu mai ofere evaluări publice asupra acțiunilor actorilor globali și să adopte pe arena internațională o poziție pragmatică, care să garanteze că niciun actor nu va avea un motiv să înceapă o confruntare militară cu Republica Moldova.
Victor Marahovschi
Secretarul general al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”
