Elenei Mărgineanu: Guvernul Republicii Moldova se mișcă în direcția opusă oportunităților economice
Dezvoltarea economică a Republicii Moldova ar trebui să fie prioritatea noului Guvern.
În condițiile unei balanțe comerciale negative, în care valoarea importurilor depășește substanțial valoarea exporturilor, dezvoltarea economică devine oricum dificilă. În realitatea actuală, marcată de recesiune economică, statul ar trebui să acționeze pragmatic și chibzuit.
Potrivit analizei realizate de Elena Mărgineanu, doctor în drept și membră a Consiliului republican al Alianței „MOLDOVENII”, primele decizii și măsuri adoptate de noul Guvern, privite sistemic, duc însă în direcția opusă unei politici economice sănătoase. Se conturează o serie de pași care diminuează șansele reale de progres economic ale Moldovei și duc la pierderea unor oportunități valoroase de care țara ar putea beneficia.
I. Denunțarea acordului moldo-rus privind centrele culturale – „o greșeală uriașă, strategică și tehnică”
În opinia Elenei Mărgineanu, denunțarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale reprezintă o greșeală majoră, atît strategică, cît și tehnică.
Diplomația culturală este baza elementară pe care se construiește comerțul între țări. Dacă două state nu au avut niciodată relații culturale, comerțul poate apărea ca un instrument tehnic, care, dacă este utilizat eficient în interesul ambelor părți, creează ulterior premise pentru cooperare culturală.
Atunci însă cînd două state au relații culturale consolidate de-a lungul mai multor decenii, ruperea lor înseamnă, inevitabil, privarea de oportunități de colaborare economică. Fără relații culturale nu poate exista o relație comercială stabilă.
„Strategia cultural-economică a statului ar trebui să fie un instrument de detensionare a relațiilor politice, nu un instrument de escaladare”, subliniază Mărgineanu.
Dacă statul nu era mulțumit de activitatea unui centru cultural străin pe teritoriul său, avea la dispoziție mijloace tehnice de precauție, fără a apela la ruperea unilaterală a acordului.
– În primul rînd, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) poate monitoriza atent activitatea centrului cultural și poate interveni conform protocoalelor interne – acesta este chiar rolul său într-un stat funcțional. Totuși, nu au fost prezentate rapoarte sau explicații publice din partea SIS care să justifice o măsură atît de radicală.
– În al doilea rînd, Guvernul are la dispoziție instrumente normative: poate modifica reglementările privind modul de funcționare a centrelor culturale străine. Dacă există îngrijorări legate de interferența străină în politica moldovenească, Guvernul poate interzice anumite tipuri de activități (de exemplu, proiecte cu tentă politică sau activități considerate indezirabile).
„Aceleași rigori și măsuri de precauție ar trebui aplicate tuturor agenților străini. Aceasta ar nivela tratamentul și ar fi corect”, notează autoarea analizei.
Mărgineanu subliniază că faptul că Republica Moldova nu a înființat un Centru Cultural Moldovenesc în Federația Rusă, în baza principiului reciprocității, este greșeala statului moldovenesc și reprezintă o oportunitate proprie ratată, nicidecum un argument legitim pentru închiderea Centrului Cultural Rus la Chișinău.
În plus, Republica Moldova a pierdut și Pavilionul „Moldova” de pe teritoriul Expoziției Realizărilor Economiei Naționale (VDNH) din Moscova – pavilionul nr. 10, cu o suprafață de aproape 2700 m².
Centrul de Expoziții și Comerț „Moldova” de la Moscova ar fi putut deveni o platformă puternică de promovare a patrimoniului cultural și a produselor fabricate în Moldova. Însă, din relatările din presă, rezultă că, în 2024, pavilionul era utilizat necorespunzător: acolo funcționau cafenele precum „That Cheburek”, „Friendship” și alți subchiriași fără legătură cu Moldova. Acest lucru a servit drept temei pentru rezilierea contractului de închiriere.
În timp ce Kazahstan, Kîrgîzstan, Azerbaidjan, Belarus, Armenia, Uzbekistan își păstrează pavilioanele tematice, Moldova a rămas fără o astfel de platformă.
Cu alte cuvinte, în timp ce mulți agenți economici moldoveni își doresc să exporte, statul – deși avea toate posibilitățile să capitalizeze acest potențial – nu și-a folosit dreptul și oportunitatea disponibile.
VDNH dispune de peste 50 de pavilioane, găzduiește cele mai importante expoziții interne și internaționale și este vizitat de aproximativ 30 de milioane de oameni anual – o resursă strategică care putea fi exploatată pentru stabilirea de relații economice în interesul Republicii Moldova.
II. Denunțarea acordului CSI privind călătoriile fără vize – o lovitură și pentru cetățeni, și pentru perspectivă economică
În aceeași logică, denunțarea Acordului CSI privind călătoria fără vize, împreună cu alte șase acorduri CSI, este calificată de Elena Mărgineanu drept o decizie care va îngreuna viața cetățenilor și va afecta potențialul economic.
1. Impact asupra cetățenilor din diaspora estică. Prin renunțarea la acordul privind călătoria fără vize, Republica Moldova admite, indirect, posibilitatea introducerii vizelor pentru călătoriile între Moldova și Rusia.
„Prin această abordare, statul transmite mesajul că este dispus să renunțe la cetățenii săi aflați în Rusia”, afirmă Mărgineanu.
Revenirea acasă a sutelor de mii de moldoveni din Federația Rusă pentru vizitarea rudelor poate deveni mai dificilă. Din perspectiva Alianței „MOLDOVENII”, toți moldovenii din diasporă sînt egali și nu trebuie discriminați pe criteriul țării în care lucrează.
2. Semnal negativ către statele CSI cu creștere economică ridicată.
Renunțarea la acordul privind călătoria fără vize transmite și un semnal de dezinteres față de menținerea sau îmbunătățirea relațiilor cu statele CSI. Îngreunarea călătoriilor între cetățenii Republicii Moldova și cetățenii acestor state nu ajută economia, ci devine o piedică tehnică în stabilirea relațiilor comerciale.
Pentru anul 2024, creșterea economică în unele state CSI este semnificativă: – Azerbaidjan: 4,1% – Armenia: 5,9% – Belarus: 4% – Kazahstan: 5% – Kîrgîzstan: 9% – Tadjikistan: 8,3% – Turkmenistan: 6,3% – Uzbekistan: 6,5%
În același timp, Moldova a înregistrat 0,1% creștere economică în 2025.
„Dintre toate statele CSI, Moldova are unul dintre cei mai slabi indicatori privind dezvoltarea. În loc să învețe și să colaboreze cu statele care înregistrează un succes echivalent cu nivelul la care aspirăm, Moldova își exprimă nonșalant dezinteresul de a o face”, punctează Mărgineanu.
Concluzia autoarei este: a face un asemenea pas față de țări CSI care se dezvoltă și sînt dispuse să colaboreze comercial cu noi este un gest nechibzuit din partea Republicii Moldova.
III. Acordul cu Regatul Țărilor de Jos privind munca membrilor de familie ai diplomaților – vulnerabilitate suplimentară pentru suveranitate
La prima ședință a Guvernului, a fost propusă ratificarea unui Acord între Republica Moldova și Regatul Țărilor de Jos privind munca remunerată a membrilor de familie aflați în întreținerea membrilor misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare.
Analiza Elenei Mărgineanu evidențiază două nuanțe sensibile:
1. Riscul asupra loialității și independenței decizionale a diplomaților moldoveni. Membrii familiilor diplomaților moldoveni vor putea să se angajeze oficial în statul unde diplomatul este detașat.
„Dacă, spre exemplu, soțul sau soția diplomatului lucrează într-o corporație sau organizație din Țările de Jos cu un salariu mai mare decît cel al diplomatului Republicii Moldova, apare întrebarea logică: în interesul cărui stat își va măsura deciziile această familie?”, atenționează Mărgineanu.
Există riscul ca, prin intermediul soțului/soției, să fie exercitate influențe prin oferte profesionale sau financiare avantajoase, ceea ce poate conduce, conștient sau nu, la acțiuni contrare interesului național.
2. Amplificarea influenței actorilor străini în interiorul țării. Membrii familiilor diplomaților străini din Țările de Jos vor putea, la rîndul lor, să se angajeze oficial, inclusiv în calitate de consultanți sau experți, pe teritoriul Republicii Moldova.
Prin aceasta, se creează premise pentru creșterea influenței actorilor externi în spațiul intern al statului.
„În ambele situații, Moldova își amplifică vulnerabilitatea. În condițiile unei suveranități fragile, statul nu își poate permite astfel de riscuri”, spune Mărgineanu.
Deși Republica Moldova a încheiat tratate similare cu Statele Unite ale Americii, Polonia, Ungaria, Turcia, Portugalia, Franța, Germania, Canada, România, Belgia și Suedia, și se află în negocieri cu India și Spania, autoarea consideră că, pentru a consolida suveranitatea, Guvernul ar trebui să se abțină de la extinderea acestor acorduri, oferind în schimb condiții potrivite (de exemplu, garanții și compensații, conform art. 28 din Legea 761/2001) pentru familiile diplomaților, astfel încît motivația lor de acțiune să rămînă independentă de presiuni externe.
În opinia Elenei Mărgineanu, o decizie mult mai potrivită pentru prima ședință a Guvernului ar fi fost accentuarea rolului diplomaților moldoveni în stabilirea relațiilor comerciale externe. Stabilirea unui mecanism de evaluare anuală a eficienței Ambasadorilor, prin analiza îmbunătățirii relațiilor comerciale cu țările de reședință, ar motiva ambasadele să lucreze în interesul producătorilor moldoveni și ar stimula exporturile în respectivele state, cu un impact pozitiv direct asupra economiei naționale.
Membrii familiei diplomatului ar putea chiar să contribuie logistic la aceste procese, în condițiile în care interesul național rămîne prioritar.
„Ambasadorii sînt agenții noștri oficiali peste hotare. De ce Republica Moldova nu capitalizează acest potențial pentru a promova produsele autohtone pe piețele externe?”, întreabă Mărgineanu.
Un regulament de evaluare a activității ambasadorilor pe baza criteriilor economice ar activa această resursă importantă a statului. În această perspectivă conceptuală, permisiunea ca membrii familiilor diplomaților străini să se angajeze în statul de detașare este exact inversul interesului național.
IV. Un nou credit de 25 de milioane de euro – mai multă datorie, fără garanția unor venituri viitoare
Analiza critică vizează și anunțarea unui nou credit de 25 milioane de euro de la Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD), în cadrul „Programului pentru tranziția energetică verde”.
Elena Mărgineanu subliniază că orice credit este acceptat cu condiții suplimentare, iar aceste condiții trebuie cunoscute publicului.
Din acest motiv, ea consideră necesar ca toate documentele de suport – inclusiv anexele, precum și fișa detaliată a cheltuielilor pentru care a fost contractat acest credit – să fie publicate.
Pe de o parte, statul renunță la acorduri care constituie un fundament diplomatic pentru relații economice externe și la oportunități comerciale importante. Pe de altă parte, se îndatorează prin credite care nu sînt orientate spre îmbunătățirea infrastructurii producătoare de venit (active), ci spre finanțarea unor necesități curente ale statului (pasive).
În ansamblu, deciziile recente ale Guvernului, analizate de Elena Mărgineanu, arată o lipsă de viziune strategică în promovarea intereselor economice ale Republicii Moldova.
În loc să valorifice oportunitățile comerciale, culturale și diplomatice care ar putea contribui la creșterea economică, Executivul alege acțiuni care:
- limitează accesul țării la piețe externe, reduc potențialul de export,
- întrerup legături importante cu state aflate în plină dezvoltare,
- accentuează dependența de credite externe fără o strategie clară de generare de venituri.
În același timp, guvernarea continuă să îndatoreze statul fără o analiză coerentă a riscurilor asupra suveranității economice și instituționale.
Aceste măsuri slăbesc poziția Moldovei pe plan extern și afectează direct bunăstarea cetățenilor.
Alianța „MOLDOVENII” declară că își dorește:
- restabilirea mecanismelor de cooperare cultural-economică,
- relansarea platformelor de promovare externă a produselor moldovenești,
- stoparea contractării de credite externe fără o justificare economică solidă și fără demonstrarea clară a modului în care acestea vor contribui la creșterea veniturilor statului
„Moldova are nevoie de o politică externă responsabilă, orientată spre dezvoltare, nu de decizii care restrîng orizontul național la un singur vector”, subliniază analiza.
Potrivit Elenei Mărgineanu, Guvernul Republicii Moldova ia o serie de decizii care se mișcă în direcția opusă intereselor economice ale țării. În contextul unei balanțe comerciale negative și al recesiunii economice, statul ar trebui să acționeze pragmatic, însă primele măsuri ale noului Guvern reduc oportunitățile de dezvoltare.
Denunțarea acordului privind funcționarea centrelor culturale moldovenești–ruse este considerată o greșeală strategică și tehnică: relațiile culturale sînt baza relațiilor comerciale, iar ruperea lor afectează inevitabil colaborarea economică. Statul avea la dispoziție alte instrumente de monitorizare și reglementare, fără a recurge la încetarea acordului.
Lipsa unui centru cultural moldovenesc în Rusia este responsabilitatea Moldovei, nu un motiv pentru închiderea centrului rus. Pierderea pavilionului Moldovei de la VDNH este un exemplu de oportunitate ratată pentru promovarea culturii și exporturilor.
Denunțarea acordului CSI privind călătoria fără vize este o nouă eroare, cu impact direct asupra cetățenilor și asupra relațiilor cu statele CSI, care înregistrează creșteri economice superioare Moldovei.
Aprobarea acordului cu Țările de Jos privind angajarea membrilor familiilor diplomaților ridică riscuri privind influența externă asupra reprezentanților Moldovei și amplifică prezența actorilor externi pe plan intern. În locul acestor măsuri, Guvernul ar fi trebuit să întărească rolul ambasadorilor în promovarea exporturilor și în stabilirea relațiilor comerciale, inclusiv printr-un mecanism de evaluare bazat pe rezultate economice.
Contractarea unui nou credit de 25 milioane de euro de la Agenția Franceză de Dezvoltare, în lipsa unei strategii clare de generare a veniturilor, accentuează vulnerabilitatea economică a statului. În timp ce renunță la oportunități economice externe, Guvernul continuă să crească datoria publică.
Analiza se încheie cu apelul adresat cetățenilor de a examina deciziile Guvernului prin prisma impactului asupra diplomației comerciale a țării și cu o mai mare vigilență în raport cu direcția în care este împinsă economia națională.
