Elena Mărgineanu: „Complot împotriva Republicii Moldova” în contextul acordării cetățeniei și numirii unui cetățean străin în funcția de ministru al Economiei

Conferențiarul universitar, doctorul în drept și membra Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Elena Mărgineanu, critică dur decizia autorităților de a acorda cetățenia Republicii Moldova unui cetățean străin și, ulterior, de a-l propune pentru o funcție-cheie în Guvern.

Jurista susține că această situație ridică probleme serioase de integritate, securitate și protejare a intereselor naționale și vorbește despre ceea ce califică drept „complot împotriva Republicii Moldova”.

Elena Mărgineanu afirmă că problema trebuie analizată dincolo de simpla procedură administrativă de acordare a cetățeniei și numire într-o funcție publică. În opinia sa, concentrarea unor atribuții importante în mâinile unei persoane care a devenit recent cetățean al Republicii Moldova poate genera riscuri care trebuie evaluate înainte de numirea într-o funcție strategică.

„Ceea ce se întâmplă este mai grav decât își dau unii seama: numirea străinului în funcția de ministru al Economiei și acordarea cetățeniei în același timp. Sunt mai multe argumente, dar este dificil să crezi că o asemenea nenorocire mai are nevoie de explicații. Un străin în funcția de ministru al Economiei poate mai ușor să privatizeze activele statului în favoarea intereselor externe? Da. Un străin în această funcție se poate asigura că nimicește din interior măsurile guvernului de diversificare a parteneriatelor și de dezvoltare economică a Moldovei ca stat suveran și independent? Da. Un străin în această funcție poate redirecționa cele mai bune oportunități către țara lui de baștină, în defavoarea Moldovei? Da”, afirmă Elena Mărgineanu.

În continuare, jurista susține că problema trebuie privită și prin prisma relațiilor economice și politice dintre Republica Moldova și România.

„Un străin în această funcție poate pune presiune pentru încheierea parteneriatelor cu România și aprofundarea dependenței țării noastre de țara vecină? Da. Poate crea condiții pentru a facilita absorbția economică ulterioară? Da. Este mult mai ușor să nimicești statul din interiorul sistemului, mai ales dacă ești în fruntea sectorului economic și dacă ai, totodată, la justiție și la bancă, complici sau părtași de viziune – adică străini interesați de satisfacerea intereselor statului de unde au venit și unde se vor întoarce după ce își încheie activitatea în funcția pe care o dețin temporar. Interese străine, pe scurt”, declară Elena Mărgineanu.

Elena Mărgineanu extinde critica asupra mai multor instituții ale statului, afirmând că numirea unor persoane cu cetățenie străină sau cu legături externe în structuri importante trebuie analizată în ansamblu.

„Înainte era anexare, război, revoluție. Acum este absorbție economică lentă pe fondul poluării informaționale. La justiție – INJ – au pus străin. În comisia vetting au pus mai mulți străini. La Banca Națională au pus străin. La educație fac manevre murdare. Academia de Științe au nimicit-o, după care se va deschide filiala Academiei de Științe a României la noi și sunt invitați cei care vor să fie recunoscuți ca intelectuali să o facă în cadrul unei instituții finanțate din bugetul unui stat străin. Nu ca moldoveni. Nu moldovenii devin academicieni, ci românii”, susține Elena Mărgineanu.

Jurista critică și modul în care, potrivit afirmațiilor sale, sunt gestionate anumite instrumente digitale utilizate în sistemul educațional și academic.

„La verificarea plagiatului, toate cercetările din instituțiile de învățământ din Moldova sunt încărcate pe platforma română, conform indicației Ministerului Educației și Cercetării, în pofida componentei din creditul de 1,5 miliarde direcționat anume pentru crearea softului național. Și atunci trebuie să ne întrebăm: unde este protecția interesului național, unde este infrastructura noastră și unde este responsabilitatea statului față de propriile instituții?”, afirmă Elena Mărgineanu.

Potrivit Elenei Mărgineanu, problema nu ține doar de identitatea persoanelor numite în funcții, ci și de controlul pe care statul îl păstrează asupra propriilor instituții și resurse.

Elena Mărgineanu compară situația actuală cu perioada în care Republica Moldova era criticată pentru fenomenul capturării instituțiilor statului de către grupuri politice și economice interne.

„Totuși, când statul este capturat? Când cumătrii moldoveni erau la putere și presa de opoziție măcar exista? Sau acum, când străinii sunt în funcțiile decisive și presa de opoziție este închisă? Eu cred că această întrebare trebuie pusă foarte serios. Pentru că nu putem vorbi despre suveranitate doar atunci când ne convine politic și să ignorăm aceleași principii atunci când influența vine din exterior”, declară Elena Mărgineanu.

În opinia Elenei Mărgineanu, procesul ar avea atât o componentă strategică, cât și una tactică.

„Suntem nimiciți strategic și metodic. Și ca direcție se acționează exact invers necesităților noastre, iar ca tactică se acționează din interior, utilizând instrumentele statului, cu pași mărunți. Nu este nevoie să distrugi un stat într-o singură zi. Poți să-i slăbești treptat instituțiile, să-i reduci capacitatea de decizie, să-i muți resursele și să-i creezi dependențe. Iar la final poți ajunge într-o situație în care formal statul există, dar capacitatea lui de a decide independent este tot mai redusă”, susține Elena Mărgineanu.

În argumentarea sa, jurista Elena Mărgineanu invocă și prevederile Legii integrității nr. 82/2017, în special cele referitoare la angajarea și promovarea agenților publici în baza criteriilor de merit și integritate profesională.

„Noțiunea de «factor de risc» este prevăzută în Legea integrității 82/2017. Ar fi un umor negru să ni se explice nouă că aici nu s-a constatat niciun «factor de risc», nici în accepțiunea definiției normative, nici sub aspectul dimensiunii sale care depășește formatul acestei definiții. Fenomenal”, afirmă Elena Mărgineanu.

Elena Mărgineanu face referire și la prevederile articolului 11 al legii, subliniind că, chiar și în cazul funcțiilor politice, criteriul integrității profesionale nu poate fi ignorat.

„Moldovenii nu și-au exprimat încrederea și acordul pentru a avea miniștri străini. Dar literalmente complet străini. Și atunci întrebarea este foarte simplă: care a fost evaluarea de integritate, care a fost verificarea riscurilor și cine își asumă responsabilitatea dacă, ulterior, apar probleme? Nu este suficient să spunem că persoana a primit cetățenia Republicii Moldova. Trebuie să știm și ce a fost verificat înainte ca aceasta să ajungă într-o funcție de demnitate publică”, susține Elena Mărgineanu.

Elena Mărgineanu ridică inclusiv problema cazierului și a reputației persoanei care a obținut recent cetățenia.

„În cazierul juridic al proaspătului cetățean al Republicii Moldova indicăm ce? Că s-a născut ieri ca cetățean și, deci, are o reputație ireproșabilă față de statul nostru? Cetățenia acordată peste noapte nu poate însemna că peste noapte dispar toate legăturile, toate obligațiile și toate riscurile anterioare. Statul trebuie să știe cu cine lucrează, mai ales atunci când vorbim despre o funcție care presupune acces la informații și decizii strategice”, afirmă Elena Mărgineanu.

În partea dedicată securității, Elena Mărgineanu face referire la articolele din Codul penal privind trădarea de Patrie, spionajul, divulgarea secretului de stat și complotul împotriva Republicii Moldova.

„Vreți să spuneți că cetățeanul străin nu va avea acces la informații care reprezintă secret de stat sau la informații sensibile care fac obiectul unei activități de spionaj? Are ministrul Economiei acces la informații sensibile din domeniul economiei? Evident! Și atunci întrebarea nu este dacă aceste informații există, ci ce garanții are statul că ele sunt protejate și că interesele Republicii Moldova sunt puse înaintea oricăror alte interese”, afirmă Elena Mărgineanu.

Elena Mărgineanu pune problema și din perspectiva relațiilor pe care o persoană le poate avea cu statul al cărui cetățean a fost anterior.

„Vreți să spuneți că acest cetățean străin nu va transmite absolut nicio informație către colegii săi din țara străină sau structurile statului din care provine? Un cetățean român are dreptul să informeze statul român dacă află careva informații sensibile care ar intra în interesul lor. Reprezintă asta încălcarea legislației și a interesului lor? Nu. Reprezintă asta încălcarea legislației și a interesului nostru? Da, absolut. Era imposibil să nu se cunoască răspunsul la aceste întrebări elementare”, susține Elena Mărgineanu.

Elena Mărgineanu invocă și prevederile articolului 338 din Codul penal privind spionajul, argumentând că schimbarea statutului juridic al unei persoane nu ar trebui să excludă necesitatea unei evaluări riguroase a riscurilor.

„Aceleași activități întreprinse de către domnul vizat fără a obține cetățenia Republicii Moldova într-o săptămână s-ar încadra în art. 338. Iar dacă a primit cetățenia peste noapte, este deja lucru cinstit? S-a schimbat cumva esența speței dacă a primit cetățenia peste noapte? Evident că nu. Cetățenia nu trebuie să fie folosită ca o perdea care să acopere întrebările pe care statul trebuia să le pună înainte de numire”, afirmă Elena Mărgineanu.

Elena Mărgineanu face referire și la articolul 338/2 din Codul penal, privind complotul împotriva Republicii Moldova, și întreabă dacă deciziile politice adoptate în procesul de acordare a cetățeniei și numire în funcție trebuie analizate inclusiv prin prisma eventualelor riscuri pentru securitatea statului.

„Articolul 338/2 vorbește inclusiv despre stabilirea sau menținerea legăturilor cu un stat străin în scopul comiterii anumitor infracțiuni sau despre exprimarea acordului de a se implica într-o astfel de activitate. Iar întrebarea mea este foarte simplă: președinta Sandu, când a semnat decretul pentru a-i oferi cetățenia peste noapte, și prim-ministrul Tofan, când l-a propus pentru funcția de ministru în Guvern, oare nu trebuie să răspundă cel puțin la întrebarea dacă toate riscurile au fost verificate? Nu spun că existența unei decizii politice înseamnă automat existența unei infracțiuni. Spun că statul trebuie să demonstreze că și-a făcut temele”, declară Elena Mărgineanu.

În baza argumentelor prezentate, Elena Mărgineanu califică situația drept una care, în opinia sa, depășește cadrul unei simple numiri politice.

„Dacă punem toate aceste lucruri cap la cap – acordarea rapidă a cetățeniei, numirea într-o funcție strategică, accesul la informații economice sensibile, legăturile anterioare cu un alt stat și lipsa unor explicații publice suficiente privind verificările efectuate –, atunci avem toate motivele să punem întrebări serioase. Eu nu spun că o persoană este vinovată doar pentru că s-a născut într-o altă țară. Spun că atunci când vorbim despre funcții strategice ale statului trebuie să existe garanții mult mai puternice. Iar dacă aceste garanții nu există, problema devine una de securitate națională”, afirmă Elena Mărgineanu.

În finalul acestei părți a mesajului, Elena Mărgineanu conchide: „Da, asta și e: complot împotriva Republicii Moldova!”

În partea finală a mesajului, Elena Mărgineanu se referă la relațiile dintre Republica Moldova și România și avertizează că, în opinia sa, aprofundarea excesivă a interferențelor instituționale și economice ar putea produce efecte contrare celor declarate de autorități.

„Două familii diferite pot fi prieteni sincer, drăguț și pe termen lung, dar asta doar până când soția unuia începe a trebălui în bucătăria celuilalt. Și de la acest exces, diplomația și relația dintre ei rapid se deteriorează. Exact asta se poate întâmpla și între două state. Poți avea relații foarte bune, poți avea cooperare, investiții, proiecte comune și parteneriate. Dar când una dintre părți începe să intre tot mai profund în instituțiile, economia și mecanismele interne ale celeilalte, apare inevitabil întrebarea unde se termină cooperarea și unde începe ingerința”, susține Elena Mărgineanu.

Potrivit Elenei Mărgineanu, apropierea dintre Republica Moldova și România nu ar trebui să presupună diminuarea capacității Republicii Moldova de a lua decizii independente.

„Prin asemenea mișcări, Moldova și România se vor îndepărta și mai mult. Conflictul de interese la asemenea grad de interferență, la asemenea intensitate, nu poate genera rezultate frumoase, nicidecum. Relațiile dintre două țări trebuie să fie construite pe respect reciproc și pe recunoașterea intereselor fiecărui stat. Dacă Republica Moldova ajunge să simtă că nu mai poate decide singură în domeniile strategice, atunci reacția societății nu va fi una de apropiere, ci una de respingere”, afirmă Elena Mărgineanu.

Elena Mărgineanu avertizează că, în perspectivă, asemenea politici ar putea alimenta tensiuni în societate.

„Pe termen lung, prin durerea enormă ce urmează a fi cauzată Moldovei și moldovenilor, rezultatul va fi conflictul. Iar dacă vrem să evităm conflictul, trebuie să oprim aceste procese acum, să discutăm deschis despre ele și să punem interesul Republicii Moldova înaintea oricăror interese externe”, conchide Elena Mărgineanu.