Elena Mărgineanu: Moldova trebuia să ia din timp măsuri pentru protejarea resurselor de apă

Republica Moldova ar fi trebuit să întreprindă cu mult timp înainte mai multe măsuri pentru protejarea resurselor de apă și prevenirea efectelor secetei, consideră Elena Mărgineanu, conferențiar universitar, doctor în drept și membră a Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”.

Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Important”, unde aceasta a vorbit despre lucrările de decolmatare a rîurilor și lacurilor, plantarea fîșiilor forestiere de protecție, capacitatea instituțiilor de a interveni și pregătirea Republicii Moldova pentru situații de criză.

Potrivit conferențiarului universitar, măsurile aplicate în prezent trebuie analizate și prin prisma acțiunilor de prevenire care ar fi trebuit întreprinse anterior.

„Întotdeauna măsori eficiența și capacitatea autorităților tale în funcție de modul în care acestea reușesc să facă față situației în parametrii pe care îi au la dispoziție. În ultimele două săptămîni, Primăria a întreprins anumite măsuri și a făcut bine. La momentul actual, în condițiile existente, aceasta este probabil cea mai bună soluție. Ceea ce a făcut Primăria în aceste două săptămîni trebuia însă făcut mai devreme. Trebuie să recunoaștem acest lucru. Dar și mai devreme trebuiau întreprinse alte măsuri”, a declarat Elena Mărgineanu.

Printre măsurile de prevenire indicate de membra Consiliului Politic Național al Alianței „MOLDOVENII” se numără lucrările de decolmatare și curățare a corpurilor de apă de suprafață, precum și plantarea fîșiilor de protecție și a perdelelor forestiere.

„Voi menționa cel puțin două, ca să simplificăm discuția: lucrările de decolmatare și curățare, precum și plantarea fîșiilor forestiere de protecție. Dacă nu ai fîșii forestiere de protecție, dacă nu ai păduri, pierzi capacitatea de retenție a apei. Copacii contribuie la menținerea apei și a echilibrului în ecosistemul acvatic”, a explicat jurista.

Un alt aspect ridicat de experta în drept ține de capacitatea instituțiilor responsabile de a efectua lucrările necesare pe Nistru.

„Dar noi ce am făcut? Aici apare o întrebare pentru Agenția “Apele Moldovei”: avem echipamente, utilaje, excavatoare de capacitate mare cu care să efectuăm lucrările de decolmatare și curățare în Nistru? Este o întrebare foarte bună inclusiv pentru o investigație jurnalistică. Are “Apele Moldovei” echipamentul necesar pentru efectuarea lucrărilor de curățare în Nistru? Dacă da, cînd au fost efectuate ultimele lucrări de curățare pe Nistru?”, a întrebat aceasta.

Conferențiara universitară a atras atenția și asupra faptului că Republica Moldova apelează, în anumite situații, la partea transnistreană pentru efectuarea unor lucrări de curățare a Nistrului.

„Sau continuăm să apelăm la partea transnistreană, pentru că ei au păstrat echipamentul și efectuează aceste lucrări? Se întîmplă foarte des să apelăm la ei pentru lucrările de curățare a Nistrului. Dar noi, pe partea noastră, putem face acest lucru? Aceasta este prima problemă. Nistrul are nevoie de lucrări de curățare”, a declarat reprezentanta formațiunii politice.

În opinia Elenei Mărgineanu, întreținerea corpurilor de apă trebuie să fie o activitate realizată constant, nu doar atunci cînd apare o situație de urgență.

„Și, pretutindeni în Republica Moldova, atunci cînd vedem un iaz sau un lac care seacă, prima întrebare este cînd a fost curățat ultima dată. Deci lucrările de decolmatare sînt necesare”, a menționat doctorul în drept.

Un alt element important al strategiei de prevenire a efectelor secetei îl reprezintă plantarea fîșiilor de protecție și a perdelelor forestiere. În acest context, membra Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII” atrage atenția asupra rolului acestora în protejarea corpurilor de apă.

„Al doilea punct îl reprezintă plantarea fîșiilor de protecție și a perdelelor forestiere. Dacă nu ai fîșii de protecție, acel corp de apă de suprafață seacă mult mai repede. Iar aceste fîșii sînt obligatorii conform legislației. În cazul Nistrului există inclusiv cerințe privind zonele de protecție sanitară. Iar fîșia forestieră de protecție trebuie să aibă zeci de metri. În anumite zone poate fi vorba de zeci sau chiar sute de metri în lățime”, a explicat Elena Mărgineanu.

Reamintim, conform Legii Apelor nr.272/2011, lățimea zonei de protecție a Nistrului este de cel puțin 1000 m (art.51, al.(5), lit.c) iar limitele fîșiilor riverane de protecție a apelor pentru rîurilor mai mari de 200 km e de cel puțin 100 m (art.53 indice 1, al.(2), lit.d).

Ea consideră că nu este suficientă existența unor plantații restrînse, ci este nevoie de fîșii forestiere consistente.

„Ai nevoie de multe rînduri de copaci. Nu de două rînduri și nu de copaci vechi și uscați. Dar aceste fîșii nu au fost plantate. Și de aici apare următoarea întrebare: în Programul național de împădurire și reîmpădurire pe care Republica Moldova și l-a asumat pînă în 2032 este prevăzută plantarea fîșiilor forestiere de protecție de-a lungul corpurilor de apă de suprafață? Sau nu?”, a spus experta.

Potrivit juristei, protejarea resurselor de apă presupune aplicarea concomitentă a mai multor măsuri, inclusiv reducerea colmatării și limitarea evaporării.

„Pentru că, dacă nu cureți iazurile, rîurile, rîulețele, pîraiele și celelalte corpuri de apă și dacă nu plantezi fîșii forestiere de protecție, astfel încît praful și solul să nu ajungă în apă și să nu contribuie la colmatare, iar soarele să nu favorizeze evaporarea excesivă, atunci nu poți menține acel corp de apă. Și nu poți menține nici retenția apei în sol și în sistemele subterane, pentru că lipsesc rădăcinile copacilor. Atunci unde să se mențină apa?”, a declarat aceasta.

Elena Mărgineanu a explicat și rolul copacilor în menținerea echilibrului hidrologic al ecosistemelor.

„Copacul nu doar absoarbe și ridică apa. El contribuie și la menținerea apei în ecosistemul respectiv. Dacă aceste măsuri nu au fost întreprinse, nu este de mirare că acum avem asemenea probleme în întreaga Republică Moldova, dar mai ales în estul țării”, a subliniat membra Consiliului Politic Național.

În opinia conferențiarului universitar, actuala criză evidențiază și lipsa unei pregătiri suficiente pentru situații de urgență.

„Deci avem aici o suprapunere între ceea ce noi trebuia să facem și nu am făcut. Al doilea aspect este conștientizarea faptului că nu sîntem suficient de pregătiți pentru a răspunde situațiilor de urgență și de criză. Aici, într-o anumită măsură, este de înțeles: nu am avut suficiente simulări și nici nu ne-am mai confruntat cu asemenea situații pentru a ști exact cum trebuie să reacționăm”, a afirmat Elena Mărgineanu.

Experta consideră că situația actuală ar trebui să determine autoritățile să revizuiască modul de pregătire pentru perioadele de secetă și alte situații hidrologice extreme. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să asigure lucrări regulate de întreținere a corpurilor de apă, să dispună de echipamentul necesar pentru intervenții, să extindă fîșiile forestiere de protecție și să dezvolte mecanisme eficiente de reacție în situații de urgență.