Elena Mărgineanu: Protecția constituțională a drepturilor omului este pusă la încercare de asimetrii internaționale și federalizarea UE

Reglementarea privind protecția constituțională a drepturilor fundamentale ale omului „va cunoaște provocări și oportunități”, a declarat Elena Mărgineanu în cadrul Conferinței științifico-practice naționale „Reglementarea protecției constituționale a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului: provocări și oportunități”, desfășurată la Biblioteca Publică de Drept din Chișinău, la 12 decembrie 2025.

În deschiderea discursului său, Mărgineanu a subliniat contextul internațional complicat în care sunt puse aceste drepturi:

„În plan internațional, ne aflăm colectiv într-o perioadă de transformări sociale, politice și economice profunde. Chiar dacă «jocul» se schimbă, regulile de interacțiune trebuie să rămână proporționale pentru toți participanții. Schimbările socio-economice și politice nu pot servi prilej de normalizare a asimetriei în interese.”

Potrivit acesteia, aceste asimetrii sunt vizibile în relațiile geopolitice actuale:

„Asimetria de interes o vedem în solicitările SUA față de actorii străini de a nu procura resurse energetice din Rusia. Această solicitare a fost ignorată de India, un stat cu PIB de peste 200 de ori mai mare decât Moldova.”

În același context, ea a atras atenția asupra dublului standard manifestat în discursul unor lideri europeni:

„Tot asimetric în interese pare a fi și atitudinea din partea Franței, pe de o parte președintele acesteia se pomenește într-o situație când ignoră premierul Indiei, în schimb afirmă că Moldova este cea care face Europa mai puternică.”

„Trebuie să recunoaștem că echilibrul de atenție și respect față de jucătorii internaționali nu este asigurat”, a concluzionat vorbitoarea.

Mărgineanu a afirmat că aceste tendințe se reflectă și în transformarea Uniunii Europene:

„Dintr-o Uniune Economică de protecție a intereselor naționale ale statelor membre, asigurând mobilitatea oamenilor și tranziția bunurilor, UE se transformă într-o Uniune Federală de protecție a intereselor entității suprastatale.”

„Bineînțeles, putem întreba aici cum ni se vor asigura drepturile noastre fundamentale”, a punctat ea.

Un prim exemplu invocat a fost impactul tehnologiilor și inteligenței artificiale asupra drepturilor omului:

„Drepturile omului vor deveni un subiect tot mai important și sensibil întrucât impactul algoritmilor AI în rețeaua infrastructurii sociale și a celei tehnice va atenta nu doar la libertatea vieții private, ci și la libertatea de exprimare, libertatea de conștiință și multe altele.”

„Buletinul și semnătura digitală fiind conectate la portofelul digital pot oferi guvernului putere exagerată asupra membrilor societății”, a avertizat Mărgineanu.

Ea a amintit că „Banca Centrală Europeană se pregătește activ de un euro digital (CBDC)”, cu posibilă lansare pilot din 2027, în paralel cu aplicarea EU Digital Services Act, care „reglementează strict activitatea serviciilor online cu drept de interferență în activitatea online a oamenilor”.

„Cum se cizelează sistemul pentru a permite totuși suveranitatea omului?”, a întrebat retoric vorbitoarea.

Un al doilea exemplu a vizat impunerea taxelor de carbon:

„Realistic vorbind, Moldova nu este acel jucător care contribuie la schimbările climatice, însă cerințele impuse acesteia ar putea să creeze o presiune economică atât de resimțită încât apar inevitabil întrebări privind libertatea de consum, dreptul de a desfășura activități comerciale etc.”

Ea a menționat că „98% din afaceri sunt întreprinderi mici și mijlocii care vor avea de suferit în mod direct”.

Referindu-se la mecanismele europene ETS și CBAM, Mărgineanu a declarat:

„Aceasta înseamnă o explozie a prețurilor în lanț, în mod nejustificat și abuziv.”

„Moldova contribuie cu doar 0,03% din cota de poluare din lume”, a adăugat ea, menționând și exemplul Danemarcei, unde „a fost introdusă o taxă de poluare pe agricultură de aproape 100 de euro pentru fiecare bovină”.

Un alt punct sensibil a fost Noul Plan UE de Migrație și Azil:

„Prevede o cotă obligatorie de acceptare a migranților ilegali. Considerăm că această măsură este una exagerată”, a afirmat Mărgineanu.

„Trebuie să înțelegem că avem multe interese comune cu UE, dar acest domeniu nu este unul dintre ele.”

De asemenea, ea a atras atenția asupra aplicării selective a tratatelor internaționale:

„Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale și Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități au fost ratificate de Rusia și China, dar nu au fost ratificate de SUA.” În același registru, „Tratatul de interzicere completă a experiențelor nucleare nu era ratificat de SUA”.

În contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Mărgineanu a remarcat că „instituțiile UE și cele internaționale, de trei ani, nu au reacționat cu privire la mobilizarea forțată a bărbaților ucraineni”.

„Aceasta trebuie să ne ridice semne de întrebare dacă viața moldovenilor ar conta mai mult?”, a spus ea.

În concluzie, Elena Mărgineanu a afirmat:

„Observăm o federalizare a UE care poate leza din interesele noastre și poate ridica întrebări suplimentare de respectare a drepturilor omului și a suveranității acestuia.”

„Vedem cum regulile de joc se schimbă și ne putem întreba dacă egalitatea în asumare juridică, economică și morală este prevăzută proporțional pentru toți actorii.”

Referindu-se la implicațiile pentru Republica Moldova, ea a subliniat:

„Moldova trebuie strategic să-și reducă din angajamentele internaționale la minimul funcțional.”

„Moldova trebuie să-și reducă din suportul și consultanța străină în politicile naționale și să se orienteze către interesul moldovenilor în reglementarea drepturilor acestora.”

Totodată, „Moldova nu trebuie să se alinieze la criteriile externe de cenzură, ci să investească în proiecte culturale pentru a spori armonia în societate”.