Elena Mărgineanu: „Cum vor fi schimbate curriculele școlare după reformă”

Reforma curriculară propusă în sistemul educațional trebuie analizată și prin prisma angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul finanțărilor externe, consideră Elena Mărgineanu, conferențiar universitar, doctor în drept și membră a Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”.

În cadrul emisiunii „Important”, reprezentanta formațiunii politice a atras atenția asupra unor prevederi din pachetul financiar de 1,5 miliarde de euro și a ridicat întrebări privind prioritățile stabilite pentru educație.

„Dacă îmi permiteți, aș vrea să închei subiectul privind „noile educații” din curriculum cu un aspect foarte important. Din informațiile pe care le-am analizat, această componentă este, cel mai probabil, legată de condițiile finanțării de 1,5 miliarde de euro oferite Republicii Moldova. Este o informație despre care, din cîte știu, nu s-a discutat suficient în spațiul public”, a declarat Elena Mărgineanu.

Conferențiarul universitar a precizat că a examinat informațiile publicate de Comisia Europeană cu privire la acest pachet financiar și a identificat mai multe obiective care vizează domeniul educației.

„Am consultat pagina Comisiei Europene referitoare la această finanțare de 1,5 miliarde de euro. În prezentarea publicată sînt indicate 153 de puncte sau obiective aferente acestui pachet. Eu am selectat doar cîteva care țin de educație, deși sînt mai multe”, a explicat doctorul în drept.

Printre prevederile indicate se numără finanțarea procesului de revizuire a programelor școlare pentru învățămîntul secundar inferior și liceal.

„Unul dintre acestea prevede 15,48 milioane de euro pentru revizuirea și aprobarea tuturor programelor școlare obligatorii pentru învățămîntul secundar inferior și liceal. Totodată, profesorilor urmează să li se ofere sprijin pedagogic pentru implementarea programelor revizuite, iar 25% dintre profesorii din învățămîntul secundar inferior și liceal trebuie să fie instruiți pentru a preda conform noilor programe”, a spus jurista.

Un alt obiectiv menționat de membra Consiliului Politic Național vizează mecanismele de monitorizare și evaluare a rezultatelor elevilor.

„Mai există o componentă de 3,86 milioane de euro pentru avansarea reformei curriculare prin operaționalizarea unui sistem de monitorizare și evaluare bazat pe dovezi, destinat măsurării progresului și performanței elevilor, inclusiv prin evaluări standardizate”, a declarat experta.

Aceste prevederi ridică, în opinia sa, o întrebare privind rolul consultărilor publice în etapa actuală a reformei.

„Aproape patru milioane de euro pentru evaluări standardizate. Și atunci apare întrebarea: dacă există deja asemenea angajamente și asemenea sume prevăzute pentru implementare, cît de reale mai sînt consultările publice? Cît de mult mai poate fi schimbată reforma în urma acestor consultări?”, a întrebat reprezentanta Alianței „MOLDOVENII”.

În cadrul discuției a fost abordată și situația învățămîntului profesional-tehnic, pentru care, potrivit informațiilor prezentate de doctorul în drept, este prevăzută o altă componentă financiară.

„Mai există și o finanțare de 7,47 milioane de euro pentru ca cel puțin 50% dintre cadrele din învățămîntul profesional-tehnic să participe la cursuri de formare continuă și să utilizeze materiale didactice și de învățare sensibile la aspectele de gen și dizabilitate”, a explicat conferențiarul universitar.

În legătură cu această sumă, jurista consideră necesară o clarificare privind scopul și eficiența cheltuielilor planificate.

„Aici eu pun o întrebare foarte simplă: șapte milioane de euro pentru această componentă? În sistemul nostru de învățămînt, majoritatea angajaților sînt femei. Și atunci trebuie să înțelegem foarte clar de ce este necesară o asemenea sumă și ce anume urmează să fie finanțat”, a declarat Elena Mărgineanu.

Reprezentanta formațiunii politice a pus în discuție și alte necesități ale sistemului educațional, în special cele legate de condițiile materiale din școli. „Cînd s-au negociat aceste priorități, de ce nu s-au cerut șapte milioane de euro pentru ca toate școlile să aibă grupuri sanitare în interior? De ce nu s-au cerut acești bani pentru cantine școlare?”, a întrebat membra Consiliului Politic Național.

O atenție aparte a fost acordată dotării instituțiilor de învățămînt cu laboratoare pentru disciplinele exacte.

„De ce nu s-au cerut șapte milioane de euro pentru laboratoare de fizică și chimie, astfel încît elevii să poată vedea în practică fenomene precum gravitația, optica, refracția, reflexia luminii și să poată face experimente? Poate astfel un copil ar descoperi un interes pentru inginerie, fizică sau alte științe exacte, domenii de care Republica Moldova are nevoie”, a spus specialista.

În opinia doctorului în drept, asemenea investiții ar putea avea un impact direct asupra pregătirii elevilor și asupra interesului acestora pentru domeniile tehnice și științifice.

„Dar nu despre laboratoare vorbim aici, ci despre alte componente. Și trebuie să subliniez din nou: toate acestea fac parte dintr-un pachet de finanțare de 1,5 miliarde de euro. Este foarte important ca oamenii să cunoască aceste lucruri și să înțeleagă pentru ce sînt asumate aceste angajamente”, a conchis Elena Mărgineanu.