Elena Mărgineanu: Digitalizarea în educație este un regres, nu un progress

"Digitalizarea accelerată a sistemului de învățămînt, prezentată de autorități ca o formă de modernizare, ar putea avea efecte negative profunde asupra dezvoltării cognitive a copiilor"– avertizează Elena Mărgineanu, membru al partidului politic Alianța „MOLDOVENII”.

Potrivit acesteia, utilizarea excesivă a materialelor video și animate în procesul educațional creează o iluzie a înțelegerii, dar în realitate reduce efortul intelectual al copilului.

„Prin prezentarea unei imagini deja pregătite, copilul este lipsit de provocarea de a-și imagina procesul și conceptul. El primește informația ‘de-a gata’, fără să-și antreneze imaginația și gîndirea critică”, afirmă Elena Mărgineanu.

Ea consideră că această comoditate cognitivă duce la scăderea capacității de memorare și la formarea unui comportament pasiv, orientat spre stimuli externi și soluții predefinite.

„Copilul învață să depindă de formele deja pregătite, devine mai obedient la orice autoritate și mai puțin dispus să pună întrebări sau să analizeze esența fenomenelor. Într-o asemenea școală, se formează cetățeni disciplinați, dar nu oameni gînditori”, a adăugat ea.

„Educația și cultura trebuie protejate de digitalizare”

Elena Mărgineanu susține că digitalizarea trebuie aplicată selectiv, doar în domenii unde contribuie la eficiență – cum ar fi administrația publică, infrastructura, industria sau serviciile.

În schimb, educația și cultura trebuie protejate de excesul tehnologic, fiind „domenii în care dezvoltarea organică a omului nu poate fi înlocuită prin tehnologie”.

„Abilitățile digitale ale copiilor trebuie cultivate separat, nu suprapuse peste procesul de învățare și creație. Cluburile IT, 3D, de animație sau robotică sînt utile ca activități extracurriculare, dar nu trebuie să devină nucleul educației”, a subliniat Mărgineanu.

Ea a adus drept exemplu importanța caligrafiei și a exercițiilor motrice, precum pictura sau cîntatul la instrumente, care dezvoltă concentrarea, coordonarea și răbdarea — aspecte pe care tehnologia nu le poate înlocui.

„Scrisul de mînă, oricît de demodat ar părea, rămîne un exercițiu fundamental pentru dezvoltarea creierului. Nicio aplicație digitală nu poate substitui aceste procese naturale”, a spus reprezentanta formațiunii.

„Avem nevoie de investiții reale, nu de iluzii tehnologice”

Elena Mărgineanu admite că sistemul educațional din Moldova are nevoie de modernizare, însă consideră că aceasta trebuie făcută „cu realism și discernămînt”.

„Trebuie să investim în baza școlii tradiționale — în programe, infrastructură și salarii —, nu în experimente digitale care creează doar iluzia progresului. Doar prin educație reală putem crește o generație descurcăreață, nu una care doar mimează competențele unei lumi tehnologizate”, a concluzionat Mărgineanu.

Ea a subliniat că instrumentele digitale trebuie să sprijine omul format, nu să înlocuiască etapele firești ale dezvoltării intelectuale și creative.Reamintim că recent, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a anunțat că în 195 de școli din Republica Moldova, lecțiile vor deveni mai interactive datorită platformei digitale MozaWeb, extinsă prin proiectul EDU Interactiv. Profesorii vor putea utiliza simulări 3D, jocuri educaționale și conținut animat, pentru a transforma orele în experiențe mai atractive și ușor de înțeles pentru elevi.

Instituțiile au fost dotate cu panouri interactive și au primit 825 de licențe MozaWeb, valabile trei ani. Proiectul face parte din programul „Inovații digitale ale sistemului educațional din Republica Moldova”, implementat de Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu UNICEF, cu sprijinul financiar al Parteneriatului Global pentru Educație.