Elena Mărgineanu: „Reforma administrativ-teritorială este prezentată ca fiind a noastră, dar eu cred că se execută o presiune externă”

Conferențiar universitar, doctor în drept și membră a Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Elena Mărgineanu, a declarat în cadrul emisiunii „Important” de la TVC21 că reforma administrativ-teritorială promovată în Republica Moldova ridică semne de întrebare privind influența factorilor externi asupra procesului de reorganizare a administrației publice locale.

Potrivit acesteia, o parte semnificativă a măsurilor prevăzute în Strategia de reformă a administrației publice este finanțată din exterior, iar acest fapt impune o dezbatere privind interesul național și modul în care este promovată reforma administrativ-teritorială.

„Eu am convingerea că se execută o presiune externă. Doar că aceasta se prezintă ca o reformă a noastră”, a declarat Elena Mărgineanu.

Potrivit acesteia, analiza documentelor oficiale privind reforma administrației publice arată că o mare parte dintre măsurile prevăzute sînt finanțate din exterior.

„Am spus că 55% dintre măsurile reformei administrației publice sînt finanțate din exterior pentru că am consultat Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a administrației publice. Elementul de amalgamare este suplimentar, dar pe administrația publică centrală auditul intern, digitalizarea și alte măsuri sînt finanțate din exterior. Pur și simplu gîndiți-vă: 55% dintre măsuri sînt finanțate din exterior. Ei cunosc foarte bine ce se întîmplă și totuși este în regulă. De ce? Aceasta este întrebarea”, a declarat Elena Mărgineanu.

Conferențiarul universitar consideră că aceste aspecte ridică întrebări privind rolul partenerilor externi și protejarea interesului național.

„Noi nu putem avea naivitatea să credem că partenerii externi nu cunosc ceea ce se întîmplă în Republica Moldova. Ei știu foarte bine. De aceea și cetățenii ar putea să adreseze întrebări mai tehnice și partenerilor noștri, dar și celor care militează pentru aprofundarea acestui parteneriat. Unde este interesul național? Cine militează pentru interesul național și cum?”, a afirmat Elena Mărgineanu.

Ea a declarat că există întrebări și în privința implicării partenerilor externi în elaborarea unor mecanisme care țin de funcționarea administrației publice.

„Cum poate metodologia privind concursurile pentru funcțiile publice, criteriile de acces în funcția publică sau alte proceduri să fie elaborate împreună cu parteneri externi? Vă imaginați că în China, în Germania sau într-un alt stat astfel de reguli ar fi elaborate de entități străine? Eu cred că aici trebuie să discutăm și despre securitatea statului”, a declarat Elena Mărgineanu.

Potrivit ei, amalgamarea administrativ-teritorială nu reprezintă un fenomen nou și a fost implementată anterior în mai multe state.

„În Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Albania și Grecia au existat etape voluntare și apoi obligatorii de amalgamare. În Ucraina numărul unităților administrativ-teritoriale s-a redus cu aproximativ 87%, în Armenia cu peste 90%, în Albania cu 84%, iar în Grecia, după două reforme, de la peste 5.700 de unități administrative s-a ajuns la aproximativ 325. Și aici apare întrebarea: de ce este același șablon? Pentru că regăsim aceiași finanțatori externi – Banca Mondială, Delegația Uniunii Europene și alți finanțatori ai acestor proiecte”, a afirmat Elena Mărgineanu.

Conferențiarul universitar consideră că actualul proiect conduce, în realitate, la centralizarea administrației publice.

„Ni se spune că este descentralizare prin centre unificate de prestare a serviciilor. Dar responsabilitățile privind educația, sănătatea și asistența socială sînt mutate la centru. Nu este vorba despre descentralizare, ci despre o centralizare cu executare locală. Acest lucru este periculos”, a declarat Elena Mărgineanu.

Ea a subliniat că nu contestă necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale, însă consideră că aceasta trebuie adaptată realităților Republicii Moldova.

„Eu nu exclud că necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale exista, pentru că avem localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori, iar legea stabilește acest prag. Dacă există asemenea localități, ele pot fi amalgamate pentru proiecte de infrastructură, apă, canalizare sau salubritate. Însă atunci apare întrebarea: de ce acum se propune un prag minim de 3.000 de locuitori?”, a declarat Elena Mărgineanu.

În încheiere, aceasta a avertizat că actualul model de reorganizare administrativă poate avea efecte asupra dezvoltării comunităților locale și asupra mediului rural.

„Distanța dintre cetățean și reprezentantul statului se mărește. În strategie este scris că unele case de cultură se vor transforma în circuri și teatre. Dacă promovezi urbanizarea și concentrezi deciziile la centru, atunci cum te poți aștepta la fenomenul invers, adică la dezvoltarea mediului rural?”, a conchis conferențiar universitar, doctor în drept și membră a Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Elena Mărgineanu.