Elena Mărgineanu: „Centralizarea puterii de decizie în Parlament și implicarea extinsă a Guvernului în activitatea legislativă reprezintă probleme majore”

Departamentul Juridic al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) a organizat, la data de 29 octombrie 2026, o masă rotundă dedicată avizelor Comisiei de la Veneția asupra proiectului Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului.

La discuții au participat și reprezentanți ai formațiunilor neparlamentare PPAM și PSDE.

În cadrul dezbaterilor, Elena Mărgineanu, conferențiar universitar, doctor în drept și membră a Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, a analizat prevederile proiectului, evidențiind probleme legate de autonomia legislativului, echilibrul dintre majoritate și opoziție, precum și limitele implicării Guvernului în activitatea Parlamentului.

Referindu-se la caracterul avizelor Comisiei de la Veneția, Elena Mărgineanu a subliniat că acestea au valoare consultativă, dar a salutat observațiile formulate asupra proiectului.

„Opiniile sint libere, dar ele nu sînt și obligatorii. Asta se referă și la opiniile individuale, și la opiniile oricăror entități externe. În cazul de față, ne bucurăm că în concluziile acestei opinii sînt criticate prevederile proiectului de cod.De la început, în punctul 12, se menționează că nu este o analiză articol cu articol, ci o analiză sistemică și structurală. Aspectele ce țin de colaborarea cu autoritățile publice locale și capitolul privind colaborarea cu societatea civilă nu au fost analizate. Oare mișcările tectonice în reforma administrației publice sînt importante?”, a declarat Elena Mărgineanu.

Elena Mărgineanu a explicat că reglementarea activității Parlamentului printr-un cod poate crea premise pentru implicarea excesivă a altor actori guvernamentali în activitatea legislativului. În opinia sa, procedurile interne ar trebui stabilite prin Regulamentul Parlamentului.

„Procedurile interne trebuie să fie reglementate printr-un act intern, prin Regulamentul Parlamentului, iar printr-un cod se oferă posibilitatea ca alți actori guvernamentali să se implice excesiv.

Reglementările de procedură trebuie să fie aprobate prin majoritate calificată. Or, noi vedem că acest lucru nu se întimplă în mare parte a codului, pentru că, dacă se permite ca deciziile să fie luate cu majoritate simplă, reprezentarea proporțională devine inutilă”, a explicat jurista.

Un alt aspect semnalat de Elena Mărgineanu se referă la mecanismele prin care opoziția parlamentară ar putea fi exclusă din procesul decizional, inclusiv în cadrul Biroului permanent.

„În ceea ce ține de Biroul permanent, articolul 40, alineatul 12, se spune că unele decizii pot fi luate fără ca opoziția să voteze în favoarea acestora și, mai mult decît atît, fără ca opoziția măcar să participe la această ședință.

Dacă opoziția poate să nu aibă un rol în aceste decizii, atunci ea ar putea să fie exclusă politic, respectând formal procedurile. Asta înseamnă că procedura în sine este una incorectă.

Și în concluzia de la punctul 139 se oferă competențe excesive majorității parlamentare și se dezavantajează în mod sistemic opoziția”, a menționat membra Consiliului Politic Național.

Elena Mărgineanu a abordat și problema asumării răspunderii Guvernului, evidențiind formularea utilizată în avizul Comisiei de la Veneția – „ghilotină parlamentară”. Potrivit acesteia, mecanismul permite executivului să întrerupă dezbaterile parlamentare.

„Asumarea răspunderii Guvernului este o ghilotină parlamentară, pentru că, la inițiativa executivului, se pot închide dezbaterile. Mă bucur că a fost utilizată măcar o formulare mai dură în acest document, pentru că explică foarte clar această problemă.

Programul legislativ al Parlamentului trebuie să rămână în exclusivitate o decizie a Parlamentului”, a subliniat jurista.

În opinia Elenei Mărgineanu, problemele proiectului depășesc simpla limitare a timpului acordat intervențiilor deputaților, principala îngrijorare fiind concentrarea puterii de decizie în mâinile majorității parlamentare și extinderea influenței Guvernului asupra legislativului.

„Cred că problemele aici sunt mult mai mari decât doar limitarea la cinci minute a discursului unui deputat. Pentru că deputatul poate să vorbească foarte mult și pe alte platforme. Dar centralizarea puterii de decizie în procedurile interne către majoritatea simplă parlamentară este o problemă.

Și permiterea Guvernului să aibă o interferență atât de extinsă în activitatea Parlamentului este o problemă foarte mare”, a declarat Elena Mărgineanu.

Un alt subiect analizat de juristă a fost statutul deputatului și dreptul acestuia de a părăsi formațiunea politică pe listele căreia a fost ales. Elena Mărgineanu și-a exprimat acordul cu observația Comisiei de la Veneția potrivit căreia plecarea sau excluderea unui deputat din partid nu ar trebui să ducă la pierderea mandatului parlamentar.

„Faptul că a plecat din partid sau a fost exclus nu ar trebui să atragă excluderea sa din Parlament. Aici sunt de acord.

Se pune accent foarte mult pe formațiunile politice și nu pe deputat ca om care are capacitatea de a exercita, de a cântări, de a analiza și de a decide. Se utilizează instrumentul juridic al instituției statului – Parlamentul – pentru a disciplina politic un deputat.

Instituția statului nu poate să fie un mijloc de sancțiune pentru activitatea internă a unui partid”, a afirmat ea.

Totodată, Elena Mărgineanu și-a exprimat nemulțumirea de constatarea Comisiei de la Veneția potrivit căreia pragul minim de 5% de reprezentare în Parlament și condiția de minimum cinci deputați pentru constituirea unei fracțiuni parlamentare nu reprezintă o problemă.

„M-a întristat faptul că această Comisie a recunoscut că pragul minim de 5% de reprezentare în Parlament nu este o problemă și, respectiv, minimul de cinci deputați pentru a forma o fracțiune politică, iarăși, nu este o problemă. La acest punct ar putea să facă referire atunci când, ipotetic, am avea dorința de a coborî acest prag de 5% la mai puțin”, a precizat jurista.

Elena Mărgineanu a atras atenția asupra consecințelor pe care le-ar putea avea aplicarea Codului, în condițiile în care documentul a fost deja adoptat, în pofida observațiilor formulate de Comisia de la Veneția. Potrivit acesteia, eventualele abuzuri ar putea determina noi evaluări critice în rapoartele ulterioare ale Comisiei.

„Opiniile sunt libere, dar nu sunt obligatorii și acest cod a fost deja adoptat. Comisia de la Veneția, ipotetic, în următorul raport, poate să scrie că gradul de îngrijorare a crescut. Și cam atât.

În cazul în care o centralizare și o lipsă de reprezentare proporțională sunt aliniate cu obiectivele de politică externă ale Uniunii Europene, o să rămînem doar la constatarea faptului că sîntem îngrijorați. Și cam atît”, a conchis Elena Mărgineanu.