Dumitru Roibu: „Reducerea consiliilor raionale nu poate înlocui dezvoltarea economică”

Președintele Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Dumitru Roibu, a atras atenția, în cadrul emisiunii „На грани”, asupra posibilelor consecințe sociale ale reformei administrației publice locale, reducerii locurilor de muncă și lipsei de claritate privind dezvoltarea economică a localităților care vor fi amalgamate.

Potrivit lui Dumitru Roibu, în urma reformei, peste o mie de angajați ai consiliilor raionale ar putea rămîne fără locuri de muncă. Politicianul consideră că reducerea structurilor administrative trebuie să fie însoțită de măsuri concrete pentru crearea locurilor de muncă și îmbunătățirea calității vieții populației.

„Există suspiciunea că peste o mie de persoane care lucrează în prezent în consiliile raionale își vor pierde locurile de muncă. Asta înseamnă că vor trebui să-și caute de lucru în altă parte. Dar noi pornim și de la ideea că sarcina autorităților este să crească nivelul calității vieții oamenilor, ceea ce înseamnă să se preocupe de dezvoltarea economică a țării”, a declarat Dumitru Roibu.

Politicianul a criticat abordarea prin care reforma administrației publice locale este percepută, în primul rînd, ca o reducere a cheltuielilor și a structurilor administrative. În opinia sa, autoritățile trebuie să explice cum vor contribui schimbările la dezvoltarea economiei, atragerea investițiilor și crearea unor noi locuri de muncă.

„Există impresia că guvernul și autoritățile acționează după principiul reducerilor, poate și din cauza lipsei unor informații suficiente. În diferite etape, președintele Parlamentului a fost întrebat despre schimbările planificate: inițial se spunea că vor fi zece, apoi, la alte întrebări, se răspundea că vor fi mai puține. O asemenea abordare creează în societate impresia că autoritățile încearcă să reducă tot ce este posibil. Dar acest lucru nu poate funcționa dacă nu există o înțelegere clară a modului în care va fi dezvoltată economia țării. Dacă pornim de la ideea că vrem să aducem oamenii din diasporă înapoi acasă, în Moldova, și să creăm noi locuri de muncă, atunci, mi se pare, multe dintre întrebările legate de aceste reduceri dispar”, a menționat președintele Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”.

Dumitru Roibu a subliniat că optimizarea structurilor administrative nu trebuie să înlocuiască politica de dezvoltare economică. Potrivit politicianului, dacă autoritățile pornesc de la premisa că populația va continua să plece, iar situația economică se va înrăutăți, atunci trebuie să explice deschis cetățenilor pe ce rezultate se bazează reformele promovate.

„Dacă pornim de la ideea că oamenii pleacă, situația devine tot mai rea și, din acest motiv, trebuie să optimizăm structurile, atunci trebuie să recunoaștem acest lucru în mod onest. Unde sînt succesele economice? Unde sînt investițiile și deschiderea unor noi locuri de muncă în sate, în noile localități amalgamate și în noile primării, unde vor locui cîte 15 mii de oameni? Unde vor fi create locurile de muncă? Centrele de luare a deciziilor și oportunitățile economice se îndepărtează, satele se unesc, iar noi nu știm dacă oamenii vor trăi mai bine în Moldova după aceste schimbări”, a declarat Dumitru Roibu.

Politicianul a vorbit și despre cazurile în care primăriile au refuzat să participe la procesul de amalgamare benevolă, în pofida stimulentelor propuse. Potrivit lui Dumitru Roibu, unele localități nu au văzut suficiente avantaje în alipirea satelor vecine, deoarece acest lucru ar presupune cheltuieli suplimentare din bugetul local comun.

„Cunosc primării în care locuiesc peste patru mii de oameni și care nu au fost de acord cu niciuna dintre variantele propuse, pentru că, din punctul lor de vedere, lucrurile mergeau bine și așa. Cunosc și primării cu mai puțin de trei mii de locuitori, în care, potrivit reprezentanților administrației locale, situația era, de asemenea, în regulă. În același timp, stimulentele propuse nu li s-au părut atractive. Li se propunea să alipească încă un sat, cu aproximativ o mie cinci sute de locuitori, în care ar fi fost necesare investiții considerabile din bugetul comun. Principala povară financiară ar fi revenit, astfel, primăriei amalgamate”, a explicat Dumitru Roibu.

În calitate de exemplu, politicianul a invocat finanțarea proiectelor de infrastructură și a menționat că sumele propuse ar putea fi insuficiente chiar și pentru rezolvarea unor probleme legate de infrastructura rutieră.

„Dacă pentru amalgamarea a trei mii de oameni, mi se pare, se propune un stimulent calculat pentru încă 1.200 de persoane, apare întrebarea: cîți bani vor fi oferiți și ce poți face cu cinci milioane de lei? Cît costă astăzi construcția unui kilometru de drum? Dacă prețul este de aproximativ 3,6 milioane de lei, atunci chiar și pentru doi kilometri ar fi nevoie de mult mai mult de cinci milioane. Într-o asemenea situație, reprezentanții primăriilor se întreabă de ce să-și asume obligații suplimentare, dacă finanțarea oferită nu este suficientă”, a menționat președintele Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”.

În încheiere, Dumitru Roibu a subliniat că procesul de amalgamare a localităților necesită o pregătire serioasă din partea guvernului, iar deciziile trebuie să țină cont de capacitățile financiare reale ale primăriilor și de perspectivele de dezvoltare a teritoriilor.

În opinia politicianului, succesul reformei trebuie evaluat nu doar prin reducerea numărului de structuri administrative, ci și prin capacitatea acesteia de a crea oportunități economice, de a păstra locurile de muncă și de a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor.