Dumitru Roibu despre reforma APL: Guvernarea evită deliberat să răspundă la întrebările incomode

Dumitru Roibu, liderul Partidului Politic „Alianța Moldovenii” (PPAM), acuză autoritățile de lipsă totală de reacție la propunerile și întrebările înaintate de formațiune în contextul reformei administrativ-teritoriale, subliniind că această tăcere ridică semne serioase de întrebare privind transparența și autenticitatea dialogului democratic.

„Lipsa totală de reacție din partea autorităților la propunerile complexe și detaliate înaintate de Partidul Politic „Alianța Moldovenii” în contextul reformei administrativ-teritoriale reprezintă nu doar o problemă de comunicare instituțională, ci un simptom grav al modului în care este tratat dialogul democratic în Republica Moldova. Nu vorbim despre o simplă luare de poziție politică, ci despre un document amplu, fundamentat juridic, conceptual și tehnic, care conține peste douăzeci de întrebări esențiale și un set coerent de recomandări menite să corecteze direcția reformei”, a declarat Dumitru Roibu.

În continuare, liderul PPAM a accentuat că ignorarea acestui demers nu poate fi justificată prin niciun argument și că lipsa unui răspuns oficial ridică suspiciuni privind intențiile reale ale autorităților.

„Ignorarea unui asemenea demers nu poate fi justificată nici prin lipsă de timp, nici prin complexitatea subiectului. Dimpotrivă, anume complexitatea reformei APL impune un dialog profund, argumentat și transparent. În lipsa unui răspuns oficial, se creează impresia clară că guvernarea evită deliberat să răspundă la întrebările incomode – întrebări care vizează însăși esența reformei: obiectivul real al amalgamării, proporțiile reducerii APL-urilor, riscul centralizării deciziei și impactul asupra comunităților locale”, a subliniat Dumitru Roibu.

Politicianul a evidențiat și existența unor contradicții conceptuale în strategia propusă, menționînd că măsurile promovate nu corespund discursului oficial despre descentralizare.

„Am abordat o problemă principială: această reformă este construită pe o contradicție conceptuală serioasă. Pe de o parte, se declară „descentralizarea” și „creșterea eficienței serviciilor”, iar pe de altă parte, măsurile propuse conduc, în realitate, la o centralizare a procesului decizional, în care competențele-cheie rămîn la nivel central, iar la nivel local rămîne, în mare parte, doar funcția de executare.

Transferul competențelor în domenii precum educația, sănătatea și asistența socială către așa-numitele servicii descentralizate nu înseamnă, în practică, transferul real al puterii de decizie către nivelul local, ci doar distribuirea teritorială a executării unor decizii luate la centru. Cu alte cuvinte, vorbim despre un model de centralizare a deciziei cu deservire distribuită, și nu despre o descentralizare autentică.

În acest context, lipsa unei reacții la aceste observații nu face decît să întărească suspiciunea că reforma este, în esență, deja decisă, iar consultările au un caracter formal”, a declarat Dumitru Roibu.

În declarația sa, acesta a abordat și rolul instituțiilor existente, dar și dimensiunea culturală a reformei.

„De asemenea, nu am primit niciun răspuns privind rolul instituțiilor deja existente, precum Agențiile de Dezvoltare Regională. Dacă problema identificată este lipsa de capacitate a APL-urilor mici, atunci soluția logică ar fi consolidarea acestor agenții, nu lichidarea sau comasarea primăriilor. Faptul că această alternativă nu este nici măcar discutată ridică întrebări serioase despre coerența și sinceritatea reformei.

Un capitol aparte îl constituie dimensiunea culturală, practic absentă din întreaga strategie. Cultura, identitatea locală, viața comunitară – toate acestea sînt tratate marginal sau deloc. În schimb, accentul este pus aproape exclusiv pe „servicii” și digitalizare. Or, dezvoltarea regională autentică nu poate exista în afara dimensiunii culturale. Ignorarea acestui aspect echivalează cu o viziune tehnocratică redusă, care tratează localitățile ca simple unități administrative, nu ca spații vii, cu identitate și tradiții. Dacă analizăm experiența statelor vest-europene, observăm că în multe țări există primării în localități cu mai puțin de 500 de locuitori. Cine sînteți voi, cei de la PAS, să lichidați sate întemeiate de strămoșii noștri cu 500–600 de ani în urmă?

În plus, doar o guvernare care nu știe cum să dezvolte țara și o administrează pornind de la premisa degradării ei recurge la reduceri permanente. Din lipsă de competență, nu ia în calcul alte soluții”, a declarat Dumitru Roibu.

Acesta a atras atenția și asupra implicării partenerilor externi, dar și asupra riscurilor ce țin de securitatea datelor.

„La fel de gravă este lipsa de transparență privind implicarea „partenerilor de dezvoltare”. Peste jumătate din acțiunile prevăzute în planul de implementare sînt realizate cu asistență externă. Am solicitat clarificări concrete: cine sînt acești parteneri, ce rol au avut, ce condiții au impus, ce influență exercită asupra deciziilor strategice ale statului. Tăcerea autorităților pe acest subiect nu face decît să alimenteze suspiciuni legitime privind suveranitatea decizională în procesul de reformă.

În același context, întrebările privind securitatea cibernetică și gestionarea datelor sensibile rămîn fără răspuns. Digitalizarea accelerată a serviciilor publice, în lipsa unor garanții clare privind infrastructura, accesul și controlul asupra datelor, poate genera riscuri majore pentru securitatea statului. Acestea nu sînt temeri abstracte, ci probleme concrete, care necesită răspunsuri precise”, a subliniat Dumitru Roibu.

În final, liderul PPAM a vorbit despre impactul reformei asupra cetățenilor și necesitatea unui dialog real.

„Nu în ultimul rînd, am abordat problema drepturilor cetățenilor – inclusiv dreptul la acces real la administrație și dreptul de a nu fi obligați să interacționeze exclusiv prin mijloace digitale. Reforma propusă riscă să îndepărteze administrația de cetățean, mai ales în mediul rural, unde accesul la tehnologie este limitat, iar relația directă cu autoritatea locală rămîne esențială.

În ansamblu, lipsa unei reacții la acest set de întrebări și recomandări demonstrează o abordare unilaterală și rigidă a guvernării. Reforma administrativ-teritorială nu poate fi tratată ca un proiect tehnic închis, elaborat în cerc restrîns și prezentat ulterior societății ca fapt împlinit. Este nevoie de un proces real de consultare, în care opiniile argumentate să fie analizate, discutate și integrate.

Partidul Politic „Alianța Moldovenii” va continua să insiste asupra acestor aspecte și să solicite răspunsuri clare. Nu putem accepta ca o reformă cu impact structural asupra statului să fie promovată în absența transparenței, a dialogului și a responsabilității. Viitorul administrației locale, al comunităților noastre și al identității naționale nu poate fi decis în tăcere”, a conchis Dumitru Roibu.