Alianța „Moldovenii” își exprimă dezacordul față de implicarea ONG-urilor finanțate din exterior în implementarea programului „Educația 2030

Partidul Politic Alianța „Moldovenii” își exprimă dezacordul față de includerea, în calitate de „instituții responsabile”, a unor organizații nonguvernamentale străine și a unor ONG-uri naționale finanțate din surse externe în cadrul Programului de implementare a Strategiei de dezvoltare „Educația 2030” pentru anii 2026–2030.

Într-un răspuns transmis în cadrul consultărilor publice privind proiectul de Hotărâre a Guvernului, formațiunea menționează că educația trebuie tratată ca un domeniu strategic pentru stat, fără implicare din exterior.

„Educația copiilor este un domeniu de securitate națională deoarece ea determină viitorul intelectual, civic și economic al statului. Accesul actorilor care pot avea agende externe trebuie strict limitat pentru a proteja suveranitatea, neutralitatea, stabilitatea țării și dezvoltarea societății”, se arată în document.

Formațiunea menționează că există îngrijorări privind structura finanțării programului și influența actorilor externi asupra reformelor din educație.

„Sîntem profund îngrijorați cu privire la impactul strategic al programului și eficacitatea în îmbunătățirea de esență a lucrurilor, întrucât 59,3% din măsuri sunt costuri din asistență externă – mai mult de jumătate din activitățile programului sunt finanțate din exterior, iar instituțiile acceptate să implementeze programul sunt de asemenea susținute de entități străine. Astfel apar întrebări și suspiciuni legitime privind cât de aliniat este programul cu interesul național”, se mai menționează în poziția transmisă.

Subiectul a fost comentat public și de lectorul universitar, doctorul în drept și conferențiarul universitar, membru al Consiliului Politic Național al PPAM, Elena Mărgineanu, care a atras atenția asupra structurii finanțării programului.

„Știați că – mai mult de jumătate (aproape 60%) din măsurile din programul de implementare a Strategiei „Educația 2030” sunt finanțate din asistență externă?”, a scris Mărgineanu.

Aceasta a afirmat că, pe lângă finanțare, în implementarea programului sunt implicate și organizații nonguvernamentale susținute din exterior.

„Mai mult decât finanțare, și la implementare avem „instituții responsabile" atât ONG-uri străine, cât și ONG-uri finanțate la greu de peste hotare. Și Soros, și La Strada, și Genderdoc. Și depolitizarea școlii prin Institutul de Politici Publice și prin Centrul de Politici și Reforme.Și neutralitatea va fi asigurată de Ambasada SUA.”, a menționat aceasta.

Mărgineanu a criticat și prevederile legate de educația parentală din program.

„În program se vorbește și despre „parenting”. „Tradițiile despre parenting sunt învechite”, dar iată partenerii de dezvoltare vor certifica specialiști care îi vor învăța pe moldoveni cum să-și crească copiii”, a afirmat aceasta.

În răspunsul transmis în cadrul consultărilor publice, Partidul Politic Alianța „Moldovenii” solicită Ministerului Educației și Cercetării clarificări asupra mai multor aspecte ale programului.

Formațiunea cere explicații privind rolul concret al organizațiilor societății civile și al partenerilor de dezvoltare enumerați în proiectul programului și acțiunile pe care aceștia urmează să le desfășoare în procesul de implementare.

Potrivit partidului, în lista instituțiilor implicate în implementarea programului sunt incluse organizații precum Fundația Soros, Centrul GENDERDOC-M, Institutul de Politici Publice, Centrul Politici și Reforme, Coaliția „Viață fără Violență”, Fundația Terre des hommes Moldova și Centrul Internațional „La Strada”.

De asemenea, partidul solicită informații despre condițiile de creditare sau finanțare prin grant impuse de instituțiile și organizațiile internaționale implicate în program, printre care Banca Germană pentru Dezvoltare KfW+AfD, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, GIZ, Global Partnership for Education, Biroul de Cooperare al Austriei, Swiss Cooperation Office, Ambasada SUA în Moldova și Regatul Suediei.

O altă întrebare vizează „evaluările externe în domeniul educației digitale”, menționate în capitolul dedicat digitalizării procesului de studii, partidul solicitând clarificări privind modul în care vor fi realizate aceste evaluări.

Formațiunea atrage atenția și asupra faptului că măsura privind „eficientizarea activității instituțiilor cu atribuții de evaluare a calității în educație” este finanțată în proporție de 87% din asistență externă, solicitând să fie indicați partenerii care finanțează această măsură, condițiile de finanțare și criteriile de calitate propuse.

Totodată, partidul solicită explicații privind crearea Consiliilor Naționale de Etică și Integritate pentru învățământul general și superior, care, potrivit programului, ar avea competența de a solicita retragerea gradelor didactice în cazul abaterilor de etică.

În acest context, formațiunea întreabă care este procedura și temeiul legal pentru retragerea gradelor didactice, cum va fi creat acest consiliu, cine vor fi membrii și prin ce mecanism vor fi numiți în funcție.

De asemenea, partidul solicită clarificări privind intenția Ministerului de a crea un serviciu social de „parenting pozitiv”, finanțat de stat și partenerii de dezvoltare, care ar presupune elaborarea unor programe acreditate, formarea de specialiști certificați și monitorizarea bunăstării copilului și a educației parentale.

În acest sens, formațiunea întreabă dacă ministerul își propune o intervenție mai mare în relația dintre părinți și copii prin promovarea „bunelor practici” internaționale, dacă persoane formate în proiecte finanțate extern vor fi certificate pentru a instrui părinții din Republica Moldova și cum anume va fi realizată monitorizarea bunăstării copilului și a educației parentale.

Partidul ridică întrebări și despre tranziția de la un curriculum bazat pe cunoștințe la unul bazat pe competențe, menționând că cunoștințele reprezintă baza teoretică a procesului educațional, iar competențele pot fi formate doar pe baza acestei fundații cognitive.

De asemenea, sunt solicitate explicații privind integrarea unor concepte precum educația pentru pace, educația pentru cetățenie globală, educația financiară și antreprenorială în curricula școlară, inclusiv care sunt valorile promovate și modul în care acestea sunt integrate în procesul educațional.

Formațiunea cere clarificări și în privința sistemelor informaționale din educație, solicitând informații despre locul unde sunt amplasate serverele care stochează datele din domeniu și dacă organizații sau companii din afara țării au acces la infrastructura tehnică, la sistemele de operare, la codul aplicațiilor sau la mecanismele de audit.

În final, partidul solicită Ministerului Educației să explice cum intenționează să îmbunătățească capacitățile Academiei de Științe a Republicii Moldova în contextul implementării Strategiei „Educația 2030”.

Consultările publice privind proiectul programului sunt deschise până la 16 martie, după care documentul urmează să fie examinat de Guvern.