Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII” cere respingerea integrală a proiectului de lege privind starea de asediu și de război: „Puterea poate rămîne în mîinile unui cerc restrîns de persoane, în afara oricărui control democratic”

Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII” a transmis Ministerului Apărării și deputaților Parlamentului Republicii Moldova un răspuns la apelul de consultări publice privind proiectul de lege nr. 1031/MA/2026, referitor la regimurile juridice speciale cu caracter excepțional.

Formațiunea solicită respingerea integrală a documentului, invocînd riscuri pentru drepturile și libertățile fundamentale, proprietatea privată și funcționarea instituțiilor democratice.

În documentul transmis autorităților, partidul susține că adoptarea unei legi noi nu este justificată, întrucît cadrul juridic pentru reglementarea stării de asediu și a stării de război există deja. Potrivit formațiunii, proiectul propune abrogarea Legii nr. 212/2004 și transferarea mecanismelor de reglementare în cadrul stabilit de Legea nr. 248/2025 privind managementul situațiilor de criză, modificînd substanțial structura instituțională și procedurile existente.

„Cadrul juridic deja există și este prevăzut prin Legea 212/2004, care este legea organică principală ce reglementează detaliat întregul mecanism juridic necesar, fiind completată cu legislația conexă din alte legi speciale. [...] Nu există temei de a abroga Legea 212/2004 și de a adopta o lege complet nouă”, se menționează în răspunsul formațiunii.

Alianța „MOLDOVENII” atrage atenția asupra mai multor prevederi pe care le consideră problematice din punct de vedere juridic și constituțional. Printre principalele obiecții se numără extinderea temeiurilor pentru instituirea stării de asediu prin includerea unor noțiuni precum „acțiuni hibride” și „acțiuni subversive”, fără ca acestea să fie definite în mod clar.

Formațiunea consideră că formulările vagi pot permite interpretări excesiv de largi și pot crea incertitudine în aplicarea legii. „Legea nu definește noțiunile de «acțiuni hibride» și «acțiuni subversive»”, se arată în document.

O altă preocupare vizează posibilitatea derogării de la prevederile actelor normative naționale în perioada stării de asediu sau de război. Potrivit partidului, proiectul nu stabilește clar instituțiile care ar putea dispune asemenea măsuri, actele normative vizate și limitele acestor derogări.

„Proiectul nu definește nici cercul organelor, nici lista legilor de la care se poate deroga, nici limitele derogării. Împuternicirea este acordată nu prin lege, ci prin hotărîre a Parlamentului, ceea ce încalcă ierarhia actelor din Legea 100/2017 și principiul separației puterilor din Constituție”, susține formațiunea.

Partidul avertizează că asemenea prevederi ar putea afecta atît cetățenii, cît și mediul de afaceri, întrucît garanțiile stabilite prin lege și regulile aplicabile activității economice ar putea fi modificate prin decizii ale autorităților în condiții insuficient definite.

Critici sînt formulate și în legătură cu atribuțiile acordate Consiliului Național de Securitate și Statului Major al Apărării. Potrivit analizei prezentate de partid, proiectul extinde rolul acestor structuri în coordonarea strategică și operațională, iar deciziile Consiliului Național de Securitate ar putea deveni obligatorii inclusiv pentru persoanele fizice și juridice.

„Cetățeanul poate fi obligat să execute o decizie al cărei text este secretizat și cu care nu se poate familiariza. Iar companiile pot primi decizii obligatorii ale unui organ ale cărui acte nu se publică, nu pot fi verificate sub aspectul legalității în ordinea obișnuită și nu au proceduri clare de contestare”, se menționează în răspuns.

În document sînt abordate și prevederile referitoare la mobilizarea cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Proiectul stabilește obligația acestora de a întreprinde măsurile necesare pentru revenirea în țară și prezentarea la locul indicat de autoritățile competente. În acest context, Alianța „MOLDOVENII” solicită clarificarea mecanismelor de aplicare și a responsabilităților instituțiilor implicate.

Formațiunea contestă și implicarea angajatorilor privați în procesul de mobilizare. Potrivit proiectului, persoanele juridice ar urma să înmîneze angajaților ordinele de chemare, să asigure prezentarea acestora și să coopereze cu autoritățile în îndeplinirea sarcinilor de mobilizare.

„Înregistrarea, chemarea, mobilizarea și completarea Forțelor Armate trebuie să fie în totalitate în atribuțiile statului. Aceste responsabilități nu pot nicidecum transferate către alte instituții private”, se arată în document.

Alianța „MOLDOVENII” avertizează că transferarea unor asemenea responsabilități către angajatorii privați poate genera presiuni în relațiile de muncă, riscuri de discriminare și conflicte între angajatori și salariați.

Un capitol distinct al răspunsului este dedicat protecției proprietății private. Partidul contestă mecanismele prin care autoritățile ar putea solicita predarea bunurilor rechiziționabile, inclusiv automobile, locuințe și echipamente, precum și obligația agenților economici de a executa cu prioritate comenzile de stat pentru necesitățile apărării.

„Dreptul la proprietatea privată nu poate fi încălcat atît de ușor”, susține formațiunea, care propune examinarea unor soluții bazate pe predarea voluntară a bunurilor, însoțită de beneficii pentru proprietari, și nu pe aplicarea sancțiunilor celor care refuză să le predea.

De asemenea, partidul consideră problematică posibilitatea instituirii stării de asediu sau de război de către Parlament în lipsa propunerii președintelui, în baza rapoartelor prezentate de autoritățile competente. În opinia formațiunii, termenul de 24 de ore pentru examinarea unei asemenea propuneri nu oferă suficient timp pentru verificarea informațiilor, dezbateri și exercitarea unui control parlamentar efectiv.

„Dispare o garanție importantă: acordul a două organe independente unul de celălalt (Președintele și Parlamentul) privind instituirea regimului. Decizia poate fi adoptată de majoritatea parlamentară pe baza unor rapoarte departamentale, inclusiv secrete, în 24 de ore, fără expertiză, audieri și dezbatere publică”, se menționează în document.

În ceea ce privește asistența externă, Alianța „MOLDOVENII” solicită clarificări privind posibilitatea primirii acesteia fără informarea prealabilă a Parlamentului, precum și privind noțiunea de „alte entități” de la care statul ar putea solicita sprijin. Formațiunea consideră necesară evaluarea riscurilor și stabilirea unor garanții clare în procesul de acordare și utilizare a asistenței externe.

O altă obiecție se referă la prevederea care permite cetățenilor străini să participe voluntar la apărarea națională prin înrolarea în Forțele Armate sau în formațiunile de apărare teritorială. Partidul solicită explicații privind statutul juridic al acestora, accesul la infrastructura militară și garanțiile de securitate.

Alianța „MOLDOVENII” atrage atenția și asupra interdicției de organizare și desfășurare a alegerilor și referendumurilor pe durata stării de asediu sau de război, precum și asupra suspendării procedurilor electorale deja începute. În document se menționează că aceste prevederi trebuie examinate prin prisma normelor constituționale privind durata mandatului Parlamentului și continuitatea proceselor democratice.

Totodată, formațiunea contestă introducerea conceptului de „Rezistență Națională”, în condițiile în care proiectul nu ar clarifica suficient cine poate fi implicat, ce obligații revin persoanelor fizice și juridice și care sînt limitele participării acestora.

„Cum adică – Rezistența e națională, dar planul e secretizat?!”, se întreabă autorii documentului, solicitînd clarificări privind mecanismul de funcționare a acestei structuri și garanțiile pentru cetățenii care ar putea fi implicați în asemenea acțiuni.

În concluzia răspunsului, Alianța „MOLDOVENII” susține că prevederile proiectului, analizate în ansamblu, pot conduce la concentrarea excesivă a puterii în mîinile unui număr restrîns de instituții și persoane, în detrimentul mecanismelor de control democratic și al protecției drepturilor fundamentale.

„În esență, este vorba despre demontarea statului în forma sa actuală: sistemul de frîne și contraponderi, principiul separației puterilor, controlul parlamentar și justiția independentă încetează să funcționeze. Proiectul trebuie respins în întregime, deoarece nicio normă a sa nu poate fi corectată prin modificări punctuale, atît timp cît se păstrează însuși modelul «legii fără limite»”, se afirmă în document.

În acest context, formațiunea solicită respingerea integrală a proiectului de lege nr. 1031/MA/2026, abrogarea sau modificarea Legii nr. 1384/2002 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public, precum și abrogarea articolului 373 din Codul contravențional și a articolelor 354 și 356 din Codul penal.

Printre solicitări se mai regăsesc publicarea tuturor actelor și deciziilor Consiliului Național de Securitate adresate persoanelor private, instituirea unei proceduri judiciare accelerate de contestare a măsurilor, cu acces necondiționat la instanță, precum și modificarea Legii nr. 1245/2002, prin excluderea reprezentanților agenților economici și ai organizațiilor neguvernamentale din Comisia de Stat pentru Încorporare.

Tot astăzi, 12 noiembrie, Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII” a organizat o conferință de presă dedicată proiectului de lege nr. 1031/MA/2026, în cadrul căreia reprezentanții formațiunii și-au prezentat public poziția și obiecțiile față de inițiativa legislativă.