Alianța „MOLDOVENII” cere deputaților să respingă proiectul privind independența BNM
Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII” le cere deputaților să nu susțină în lectura a doua proiectul de lege privind consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Formațiunea a lansat o scrisoare deschisă în care atrage atenția asupra unor prevederi pe care le consideră riscante pentru suveranitatea financiară și capacitatea statului de a interveni în situații de criză.
Proiectul a fost votat în prima lectură cu 53 de voturi, la 24 septembrie 2026. Potrivit formațiunii, una dintre principalele probleme ține de extinderea obligațiilor BNM față de Banca Centrală Europeană (BCE) și Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC).
„În acest proiect avem o serie de prevederi grave, iar modificările propuse ca esență nu doar slăbesc, ci și lipsesc statul Republica Moldova de capacitatea de a reacționa în sectorul său financiar”, se menționează în scrisoarea deschisă.
Alianța „MOLDOVENII” atrage atenția asupra prevederilor care stabilesc că anumite proiecte de acte normative vor fi transmise BCE pentru consultare, iar BNM va acționa în conformitate cu cadrul juridic al SEBC și al BCE. Formațiunea consideră că acest mecanism poate diminua capacitatea autorităților naționale de a-și promova propriile interese în domeniul financiar.
O altă preocupare vizează informațiile cu caracter de secret profesional. Potrivit formațiunii, proiectul creează posibilitatea transmiterii către BCE a unor informații sensibile și poate limita accesul autorităților naționale la anumite date deținute de BNM.
„Proiectul creează un canal juridic expres pentru transmiterea informațiilor de la BNM către BCE, însă dacă instituțiile statului solicită informații de la BNM, ea poate refuza divulgarea acesteia către autoritățile publice chiar dacă există o altă bază legală generală pentru divulgare. Obligațiile BNM față de BCE devin prioritare obligațiilor BNM față de statul Republica Moldova. Acest lucru este inacceptabil”, se arată în document.
Formațiunea critică și prevederile referitoare la controlul asupra anumitor cheltuieli ale BNM, precum și interdicția finanțării directe a sectorului public. În opinia autorilor scrisorii, aceste restricții ar putea reduce instrumentele statului în cazul unor crize de lichiditate și ar limita posibilitățile de susținere a economiei.
„Interdicția de finanțare a sectorului public crește exponențial dezavantajele pentru Republica Moldova, eliminînd orice șansă de a interveni cu soluții la eventualele crize interne. Statul va fi nevoit să crească taxele exact cînd economia are nevoie de sprijin, adîncind contracția economică”, susține Alianța „MOLDOVENII”.
Partidul consideră că BNM trebuie să coopereze cu instituțiile europene, însă, în primul rînd, în interesul Republicii Moldova și al cetățenilor săi.
„BNM trebuie să fie instituția care conlucrează cu BCE în interesul cetățenilor Republicii Moldova pentru a permite integrarea tehnică și accesul acestora la instrumentele financiare europene, dar nu instituția-reprezentant a BCE care satisface interesele străine, obligînd statul Republica Moldova să se supună întocmai politicilor monetare și financiare externe”, se menționează în scrisoare.
În final, Alianța „MOLDOVENII” face trimitere la articolul 126 din Constituție, care prevede obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară, și solicită Parlamentului să respingă proiectul în lectura a doua.
„Republica Moldova trebuie să-și păstreze pîrghiile de a-și proteja spațiul financiar, securitatea națională și interesele financiare ale cetățenilor săi. Rugăm cu insistență deputații Parlamentului Republicii Moldova să NU voteze în lectura a doua pentru acest proiect de lege”, se arată în scrisoarea deschisă.
Scrisoarea integrală poate fi citită în documentul atașat mai jos.
SCRISOARE DESCHISĂ
către deputații din Parlamentul Republicii Moldova
La 24 septembrie 2026, Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură cu 53 de voturi, un proiect de lege care prevede „consolidarea independenței” Băncii Naționale a Moldovei (BNM).
În acest proiect avem o serie de prevederi grave, iar modificările propuse ca esență nu doar slăbește, ci și lipsește statul Republica Moldova de capacitatea de a reacționa în sectorul său financiar.
Art. 6 al. (31) „Orice proiect de act normativ al autorităților publice care priveşte domeniile de competență ale Băncii Centrale Europene (BCE) se transmite obligatoriu acesteia spre consultare”
al.(4) „Banca Națională şi membrii organelor de conducere nu solicită şi nu acceptă instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului, altor autorități publice ale Republicii Moldova ori din partea oricărui alt organism sau altă parte terță.”
al (5) „Parlamentul, Guvernul, alte autorități publice ale Republicii Moldova şi oricare alte organisme sau părți terțe ... nu pot influența adoptarea şi punerea în aplicare a actelor, inclusiv individuale, ale Băncii Naționale şi nici nu pot aproba, revoca, amâna, anula sau influența în orice alt mod emiterea de către Banca Națională a unor astfel de acte."
însă totodată art. 71 al (2) „Banca Națională este obligată să acționeze în scopul realizării obiectivelor şi sarcinilor Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) în conformitate cu prevederile Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, ale Statutului SEBC şi al BCE, ale actelor normative aplicabile ale Uniunii Europene şi prevederile prezentei legi.”
Cu alte cuvinte, BNM va transmite toate documentele interne din sectorul financiar, spre consulare și aprobare externă, dar nu va accepta nici o indicație internă.
Orice decizie BCE și act privind SEBC devine obligatoriu, iar dacă se depistează o contradicție cu interesul național și interesul cetățenilor Republicii Moldova, statul Republica Moldova nu se poate proteja juridic în nici un mod.
Mai mult decât atât, este scris expres că interesele străine sunt superioare intereselor naționale:
art.36 al (4), lit. i. se completează cu (41) „Informația ce constituie secret profesional nu se divulgă ... dacă divulgarea sau furnizarea informației contravine atribuțiilor şi obligațiilor Băncii Naționale stabilite în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene şi în Statutul SEBC şi al BCE sau dacă divulgarea sau furnizarea informației poate prejudicia reputația sau interesele BCE sau ale băncilor centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene."
al (6) „Banca Națională poate furniza BCE informație ce constituie secret profesional, în conformitate cu obligațiile stabilite în Statutul SEBC şi al BCЕ."
Concomitent, pentru art. 72 se prevede următoarea formulare finală:
„Banca Națională colectează informaţiile statistice primare, necesare realizării obiectivelor şi îndeplinirii atribuţiilor sale, inclusiv cele necesare pentru realizarea obiectivelor şi sarcinilor conform Statutului SEBC şi ale BCE, de la autorităţile competente ale statului, băncile şi de la alte persoane juridice și fizice”
Prin aceasta se recunoaște că BNM va deveni instituția care colectează informații sensibile pentru entități externe.
Prin urmare, proiectul creează un canal juridic expres pentru transmiterea informațiilor de la BNM către BCE, însă dacă instituțiile statului solicită informații de la BNM, BNM poate refuza divulgarea acesteia către autoritățile publice chiar dacă există o altă bază legală generală pentru divulgare.
Obligațiile BNM față de BCE devin prioritare obligațiilor BNM față de statul Republica Moldova. Acest lucru este inacceptabil.
Totodată prin propunerile art. 21 „Devizul de cheltuieli”, nici Curtea de Conturi nu va putea audia legalitatea și regularitatea devizelor de cheltuieli ce țin de „implementarea politicii monetare și valutare a BNM, de gestionare a rezervelor internaționale ale statului, de promovare a sistemului de plăți și realizarea sarcinilor SEBC”.
Interdicția de finanțare a sectorului public (art.41) crește exponențial dezavantajele pentru Republica Moldova, eliminând orice șansă de a interveni cu soluții la eventualele crize interne. Statul va fi nevoit să crească taxele exact când economia are nevoie de sprijin, adâncind contracția economică. Chiar dacă statul este teoretic solvabil pe termen lung, lipsa posibilității de finanțare de urgență poate produce crize de lichiditate cu efecte sociale profunde, care pot degenera în instabilitate politică, slăbirea capacităților administrative și din acestea, în alte repercusiuni severe.
În același timp, finanțarea proiectelor de infrastructură (construcția unor active, ex: fabrici) executate de agenți locali și din resurse domestice, fără injecții în sfera socială, dar care reduc din cererea pentru produse importate – pot contribui la dezvoltarea economiei fără a genera un efect inflaționist major. Însă, prin acest proiect, statul se privează de posibilitatea de a investi în producerea locală, întrucât principalul actor din sistemul financiar (BNM) nu va fi un pilon de sprijin pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, fiind în dependență totală de factorii externi (în pofida presupusei independențe invocată în propunerea pentru art.1 al.2). Și acest proiect de lege se propune pentru instituția în care în care în țară este cel mai scăzut coeficient de monetizare a economiei din Europa - 43 %, la o normă de 120%- și lipsesc în mod catastrofal bani pentru pregătirea de iarnă și rezolvarea sarcinilor sociale. Ca să nu mai vorbim de dezvoltarea economiei și a familiilor.
Aceste aspecte sunt strategic importante, întrucât există tendințe cumulativ periculoase:
1. Începând cu ianuarie 2027, conform Directivei UE 2024/1619 (Articolul 21c), băncile din afara spațiului economic european nu vor mai putea oferi servicii bancare de bază rezidenților din UE (fără o sucursală autorizată). Adică, rezidenții din UE nu vor putea accesa conturile lor bancare din afară, aceștia vor fi astfel forțați să-și mute economiile în spațiul UE.
2. UE a stabilit o limită privind posibilitatea de a utiliza cash: începând cu vara anului 2027, prin Regulamentul UE 2024/1624, plățile în numerar care depășesc 10.000 € (sau echivalentul în moneda națională) vor fi interzise pentru tranzacțiile cu bunuri și servicii. Adică, aceștia nu doar că sunt forțați să-și mute economiile în spațiul UE, dar totodată vor fi obligați să-și țină banii în bancă.
3. Instituțiile UE examinează prin inițiativa „Savings andInvestment Union (SIU)”, posibilitatea de a accesa conturile bancare personale ale cetățenilor săi și de a le recanaliza / a le utiliza economiile personale, estimate în jur la 10 Trilioane Euro, pentru proiectele decise ca fiind importante de mașina birocratică UE. Adică, banii personali din bancă vor fi utilizați de către instituțiile supra-statale în interese diferite decât cele ale proprietarului contului bancar și foarte probabil, uneori chiar în interese diferite decât cele ale statului său.
4. Reamintim că lansarea euro digital este estimată pentru 2029, cu primele teste pilot în 2027. La 26 iunie 2026, Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare ale UE, și-a adoptat poziția cu privire la instituirea euro digital. Deși într-un Raport al Parlamentului European (A10-0185-2026) se recunoaște că euro digital nu trebuie să fie „bani programabili”, se afirmă totuși că ar putea să fie dezvoltate „plăți condiționate”, sau „plăți programabile”. Euro digital este o monedă CBDC (moneda digitală a băncii centrale). Fondul Monetar Internațional de asemenea operează cu conceptul de programabilitate a monedelor CBDC cu argumentul de a satisface plasa de siguranță socială (Social Safety Net, SSN). Pentru gestionarea mijloacelor, se va solicita permisiunea băncii centrale iar portofelul de acces va fi buletinul de identitate digital [p.57]. Adică, în absența sistemului financiar tradițional, va apărea un set nou de riscuri privind siguranța și libertatea de acțiune a cetățenilor noștri.
În acest context, BNM trebuie să fie instituția care conlucrează cu BCE în interesul cetățenilor RM pentru a permite integrarea tehnică și accesul acestora la instrumentele financiare europene (suplimentar celor disponibile pe intern), dar nu instituția-reprezentant a BCE care satisface interesele străine obligând statul RM să se supună întocmai politicilor monetare și financiare externe.
Anterior, PPAM a venit cu propuneri de esență pentru dezvoltarea sistemului financiar, dar pentru aceasta, BNM trebuie în primul rând, să devină un partener al statului, fiind receptiv la necesitățile Guvernului. Republica Moldova trebuie să-și păstreze pârghiile de a-și proteja spațiul financiar, securitatea națională și interesele financiare ale cetățenilor săi.
Conform Constituției Republicii Moldova, art.126 al.(2) lit.c), „statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară”
Astfel, rugăm cu insistență deputații Parlamentului Republicii Moldova să NU voteze în lectura a doua pentru acest proiect de lege distructiv pentru economia și populația țării noastre.
