Radj Cărbune: „Guvernarea caută forță de muncă peste hotare, în timp ce cetățenii din stînga Nistrului trăiesc în sărăcie”

Politologul și membrul Consiliului Politic al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Radj Cărbune, susține că autoritățile de la Chișinău discută despre atragerea forței de muncă din afara țării, ignorînd în același timp nivelul critic de sărăcie și criza socială prin care trec cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cei din stînga Nistrului.

Potrivit lui Radj Cărbune, în spațiul public se vorbește tot mai des despre necesitatea importului de muncitori, însă se evită discuțiile despre sărăcia din Republica Moldova.

„În ultima perioadă tot mai mult se discută în spațiul public despre faptul că în Republica Moldova este o insuficiență de forță de muncă. Miniștrii ne spun că avem nevoie de circa 300 de mii de oameni, unii deputați spun că este suficient 100 de mii de forțe de muncă din afara țării. Declarații peste declarații și aberații peste aberații”, a declarat Radj Cărbune.

Acesta a atras atenția asupra indicatorilor sociali și economici oficiali privind nivelul sărăciei.

„De ce nu se vorbește la Chișinău și despre rata sărăciei absolute – 33,6%, sărăcia extremă – 15,4% din populație? Mediul rural, rata absolută a sărăciei – 42,9%, în orașe – 21,6%. Incidența sărăciei multidimensionale – 25,6%. Oare acestea nu sînt teme de discuții? Sau cuiva îi este teamă să scoată în spațiul public aceste cifre?”, a afirmat el.

Totodată, Radj Cărbune a menționat că, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova există aproximativ 31 de mii de șomeri, iar rata șomajului este de 3,8%.

Politologul a declarat că situația din regiunea transnistreană este una dramatică, iar salariile și pensiile au ajuns la un nivel critic.

„În ultimii ani salariile în regiunea transnistreană sînt sub limita sărăciei, ba chiar mai mult, de la începutul acestui an, în sectorul public transnistrean salariile sînt achitate în tranșe și cu mari întîrzieri. Spre exemplu, salariul unui profesor de clasele primare cu un stagiu de peste 10 ani este de 3000 de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 150 de euro, iar salariul unui polițist în rang de locotenent-colonel este de aproximativ 300 de euro”, a declarat acesta.

Potrivit lui Radj Cărbune, este inadmisibil ca autoritățile să caute soluții în afara țării, în timp ce cetățenii de pe malul stîng al Nistrului se confruntă cu sărăcie extremă.

„Este o rușine ca în acest context, în plină criză, să ne gîndim la soluții și la brațe de muncă din afara țării, atunci cînd concetățenii noștri din regiunea transnistreană nici măcar nu mai supraviețuiesc în asemenea condiții. De fiecare dată guvernarea de la Chișinău umblă cu „pomene” pentru toți, doar că nu pentru propriii cetățeni”, a afirmat el.

Radj Cărbune consideră că discursul despre reintegrarea țării devine lipsit de credibilitate în lipsa unor măsuri concrete pentru cetățenii din stînga Nistrului.

„Ce fel de reintegrare a țării, dacă de fiecare dată ne abandonăm propriii cetățeni de pe malul stîng al Nistrului?”, a declarat acesta.

Totodată, el a propus ca Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă să se implice mai activ în sprijinirea cetățenilor din regiunea transnistreană.

„ANOFM ar trebui mai activ să se implice în oferirea locurilor de muncă cetățenilor noștri din stînga Nistrului și posibilitatea de a se înregistra cu statut de șomer, de a beneficia de ajutor pentru găsirea unui loc de muncă decent, aici, acasă”, a afirmat Radj Cărbune.

Politologul susține că regiunea transnistreană se confruntă cu depopulare accentuată și cu un declin continuu al nivelului de trai.

„Nivelul de trai din regiune este unul critic: declinul veniturilor, salarii achitate în 3-4 tranșe, dezastru în sistemul de pensii. Pensia minimă pentru limită de vîrstă este de aproximativ 40 de euro”, a declarat acesta.

Potrivit lui Radj Cărbune, în perioada 2004–2015 aproximativ 185 de mii de persoane au părăsit regiunea transnistreană, iar exodul populației s-a accentuat și mai mult în ultimii ani.

„Dacă în perioada sovietică populația din stînga Nistrului număra peste 700 de mii de cetățeni, astăzi aceasta constituie puțin peste 400 de mii. Într-o asemenea situație continuă negativă, riscăm să rămînem și pe malul stîng fără cetățeni și atunci guvernanții nu ne vor mai turna „gogoși” despre reintegrare, nu vor mai avea cui și cu cine”, a declarat acesta.