Radj Cărbune: „Demnitatea națională ca nouă categorie în sistemul relațiilor interstatale”

Demnitatea națională poate deveni o categorie-cheie a sistemului modern de relații internaționale. La această concluzie a ajuns Radj Cărbune, doctor în filosofie, prodecan al Facultății de Relații Internaționale și Științe Socio-Umane din cadrul Universității „Constantin Stere”, membru al Consiliului Politic Național al Partidului Alianța “Moldovenii”, prezentînd o analiză amplă a rolului valorilor, moralei și pragmatismului în politica mondială.

La începutul cercetării sale, autorul atrage atenția asupra schimbărilor fundamentale din sistemul internațional, unde un rol tot mai important îl joacă calculul rațional și pragmatismul statelor.

„Astăzi lumea mizează pe calcul și raționalism. În ierarhia intereselor naționale, pe primul loc ies interesele militar-politice și economice ale statelor. Dar trebuie să ne amintim că interesele naționale sînt categoria dominantă a sistemului de valori în relațiile interstatale, adică orice evenimente s-ar produce în lume, ele reflectă valorile care domină la acel moment nu doar la nivel global, ci și în interiorul unei națiuni concrete, nevoile și dorințele acesteia. Este posibil ca tocmai demnitatea națională să fie chemată să devină o astfel de categorie”, a declarat Radj Cărbune.

Autorul subliniază că, în pofida utilizării active a noțiunii de „demnitate națională” în spațiul public, aceasta este practic absentă din teoria științifică a relațiilor internaționale.

„Acest concept, din păcate, se află în afara cîmpului de cercetare al teoriilor relațiilor internaționale. După cum am menționat deja, nu există o definiție a acestei categorii în niciun dicționar, enciclopedie sau articol specializat. În articolele publicistice este menționat fie indirect, fie în treacăt. Totuși, necesitatea definirii noțiunii de demnitate națională și a determinanților săi există, deoarece ea a intrat deja în uz nu doar în rîndul filosofilor, psihologilor, sociologilor, cercetătorilor în etică și morală, dar despre demnitatea națională discută tot mai mult și oamenii de stat și jurnaliștii”, a menționat Radj Cărbune.

În acest context, el formulează o serie de întrebări-cheie privind esența și rolul acestei categorii.

„Totuși, ce înseamnă demnitatea națională? Care este locul ei în relațiile internaționale? Ce o determină? Va schimba această categorie ceva în înțelegerea proceselor politico-internaționale? În final, este necesar să i se acorde atît de multă atenție?”, a subliniat Radj Cărbune.

Trecînd la analiza teoretică a noțiunii de „demnitate”, autorul face referire la definiția sa clasică și la problematica conținutului acesteia.

„Conform dicționarului explicativ, demnitatea înseamnă totalitatea calităților morale înalte, precum și respectul acestor calități în sine. Dar și aici apar întrebări: ce anume intră în această totalitate a «calităților morale înalte» și ce se înțelege prin «respect»?”, a declarat Radj Cărbune.

El detaliază conținutul acestor calități, legîndu-le de natura umană.

„În sens uman obișnuit, calitățile morale înalte includ: bunătatea, dreptatea, înțelepciunea, mila, onoarea și altele, adică ceea ce caracterizează, sau ar trebui să caracterizeze, omul rațional”, a menționat Radj Cărbune.

Ulterior, autorul transferă analiza la nivelul națiunii ca subiect colectiv.

„Transpunînd această problemă la nivelul «demnității naționale», rezultatul este practic același, cu diferența că trebuie avută în vedere nu o singură persoană, ci națiunea, care reprezintă o uniune de indivizi uniți prin cultură, limbă, tradiții, religie etc.”, a subliniat Radj Cărbune.

El oferă o definiție extinsă a conceptului.

„Astfel, noțiunea de «demnitate națională» poate fi interpretată ca totalitatea calităților morale înalte ale fiecărui membru al națiunii, a fundamentelor culturale și moral-etice ale întregii națiuni, care o diferențiază de alte națiuni, precum și a sistemelor sale politice, economice și sociale și respectul acestor factori atît în interiorul națiunii, cît și «în fața» restului lumii”, a declarat Radj Cărbune.

Autorul subliniază că această categorie este complexă și multilaterală.

„Demnitatea națională este o categorie mult mai largă și complexă. Ea include particularitățile organizării statului, ale guvernării, trăsăturile sistemului politic, preferințele economice și sociale ale națiunii, dar mai ales reflectă caracteristicile culturale, trăsăturile de caracter și patrimoniul istoric care definesc acea națiune”, a menționat Radj Cărbune.

El atrage atenția și asupra caracterului său subiectiv.

„Dacă «interesul național» este un concept profund subiectiv și abstract, atunci «demnitatea națională» este obiectivă ca termen, dar mai degrabă subiectivă în manifestare. Iar dacă o considerăm categorie politică, trebuie să înțelegem că națiunea este reprezentată de politicieni, care constituie doar o mică parte a acesteia”, a subliniat Radj Cărbune.

Autorul evidențiază factorul uman în politică.

„Politicienii sînt și ei oameni, chiar dacă uneori cei mai buni reprezentanți, dar nu sînt perfecți. Fiecare își definește propriul set de «calități morale înalte», adică își definește singur noțiunea de demnitate”, a declarat Radj Cărbune.

Făcînd o paralelă cu patriotismul, el explică relația dintre cele două concepte.

„Într-un anumit sens, demnitatea națională este comparabilă cu patriotismul, cu diferența că patriotismul nu depinde de apartenența națională. Dar dacă vorbim despre demnitatea națională a statului, aceasta coincide cu patriotismul”, a menționat Radj Cărbune.

Autorul acordă o atenție deosebită pragmatismului în politica internațională.

„Pentru a-și proteja interesele naționale, liderii trebuie să se bazeze nu pe argumente morale sau istorice, ci pe considerente pragmatice, adaptate realităților internaționale”, a declarat Radj Cărbune.

„Astăzi este necesar să ne ghidăm după ceea ce este avantajos, în primul rînd pentru statul nostru. Este important să acceptăm realitatea așa cum este”, a adăugat acesta.

Autorul subliniază și percepția societății.

„Cetățeanul de rînd are nevoie de beneficii reale: locuință, automobil, educație, servicii medicale, alimentație, odihnă și posibilitatea de a trăi și munci în propria țară”, a remarcat Radj Cărbune.

El concluzionează că politicile trebuie să țină cont de nevoile populației.

„Stabilind cursul de politică externă, conducerea trebuie să studieze atent valorile și nevoile populației și abia apoi să decidă direcția de acțiune pentru apărarea intereselor naționale”, a declarat Radj Cărbune.

Autorul avertizează asupra lipsei de claritate.

„Lipsa de claritate indică o demnitate națională slăbită sau chiar absentă, iar acest lucru devine un avantaj pentru adversari”, a menționat el.

El analizează și diferențele dintre Occident și spațiul post-sovietic.

„În Occident, morala este exprimată prin ideologie, în timp ce în spațiul post-sovietic ea este percepută ca un set de valori morale, mai puțin relevante în lumea actuală”, a declarat Radj Cărbune.

Autorul avertizează asupra preluării necritice a modelelor străine.

„A adopta morală și gîndire străină este nenatural și afectează demnitatea națională”, a subliniat acesta.

În concluzie, el evidențiază esența conceptului.

„Atît Estul, cît și Occidentul au modele diferite, dar au un lucru comun: gîndesc independent. Demnitatea națională este percepția de sine, prin care se realizează interesele naționale pe plan internațional”, a conchis Radj Cărbune.