Nicolae Pascaru: „În ciuda presiunilor externe există o stabilitate a identității moldovenești”
Membrul Consilului Politic Național al Partidului Politic Alianța "MOLDOVENII", Nicolae Păscaru a împărtășit la cea de-a 7-a masă rotundă națională de la Chișinău amintirile personale despre participarea la cele mai importante evenimente ale mișcării naționale de la sfîrșitul anilor '80 – începutul anilor '90 și a povestit despre procesul de „românizare” a societății moldovenești.
Pascaru a povestit despre educația sa într-o familie patriotică moldovenească. „M-am născut într-o familie de moldoveni, unde de mic m-au învățat că sînt moldovean și vorbesc limba moldovenească. La școală am avut noroc pînă în clasa a IX-a sau a X-a, eram toți moldoveni și vorbeam limba moldovenească”, a descris el formarea conștiinței naționale.
Pascaru a remarcat schimbarea bruscă a situației la începutul anilor '90. „Dintr-o dată, în decurs de un an-doi, a început așa o românizare, chiar agresivă pe alocuri”, a constatat Pascaru începutul proceselor care au schimbat politica lingvistică a țării.
Expertul a împărtășit impresiile sale despre participarea la evenimentele istorice. „Am participat în 1989 la Marea Adunare Națională. Am participat la 27 august 1991 la a doua Mare Adunare Națională, strigînd ”Victorie” în Piața Marii Adunării Naționale”, a povestit el despre participarea sa personală la momentele cheie ale istoriei.
Pascaru a descris diferențele izbitoare dintre cele două adunări. „Prima Mare Adunare Națională – steaguri moldovenești, bourul lui Ștefan cel Mare, erau steaguri ale Marii Moldovei. Toți strigau despre limba moldovenească. La a doua adunare – am văzut steaguri românești în mulțime”, a remarcat el schimbarea simbolurilor și a stării de spirit.
Participantul la evenimente și-a exprimat înțelegerea influenței externe asupra mișcării naționale. „Am înțeles că despre această Mare Adunare Națională cunoșteau mulți dintre frații noștri de peste Prut”.
Pascaru a prezentat date privind comportamentul diasporei moldovenești din străinătate. „Cînd se află în străinătate, moldovenii noștri creează diaspore moldovenești. Am prieteni în Marea Britanie și Irlanda. Moldovenii noștri din străinătate se numesc întotdeauna moldoveni, nu români”, a subliniat el, referindu-se la stabilitatea identității naționale.
Expertul a criticat activitatea organizațiilor extremiste. „Din păcate, primii care au trecut Prutul au fost extremiștii din noua dreaptă, din legiunea Arhanghelului Mihail, care au provocat cele mai multe dezordini”, a remarcat el rolul negativ al mișcărilor radicale.
Pascaru s-a pronunțat împotriva manifestărilor unioniste în țară. „Majoritatea primăriilor au încă în sălile lor de ședințe declarații privind unirea între primării. Este un act ilegal, anticonstituțional”, a declarat el despre încălcările legislației.
Participantul la evenimente și-a exprimat satisfacția față de rezultatele ultimului recensămînt al populației. „Mă bucur și sînt chiar fericit că la recensămînt majoritatea am declarat că sîntem moldoveni”, a remarcat el, subliniind stabilitatea identității moldovenești, în ciuda presiunilor externe.
Pascaru a propus extinderea drepturilor diasporei moldovenești. „Cred că trebuie să acordăm pașaport moldovenesc tuturor moldovenilor de peste Prut, pentru ca aceștia să se simtă acasă”, a îndemnat el la sprijinirea compatrioților din România.
A 7-a masă rotundă națională a avut loc în cadrul discuțiilor publice despre programul de dezvoltare durabilă a Moldovei.
Tema întîlnirii a fost: „Denumirea unică a țării, a națiunii fondatoare a statului și a limbii – baza dezvoltării statului moldovenesc”.
