Cum să reintegrăm Moldova și să îi asigurăm securitatea? Alianța „MOLDOVENII” a organizat cea de-a opta Masă rotundă națională
Partidul politic Alianța „MOLDOVENII” a organizat astăzi cea de-a opta Masă rotundă națională. Aceasta a fost dedicată temei: „Reintegrarea Moldovei și securitatea națională”.
La discuția publică au participat:
• Nicolae Țveatcov, politolog, doctor habilitat în științe politice;
• Vasile Chirtoca, președinte al Consiliului de administrație al DAAC-Hermes Grup S.A;
• Denis Roșca, economist, președinte al partidului Alianța „MOLDOVENII”;
• Dumitru Roibu, lider YMCA Moldova, vicepreședinte al partidului Alianța „MOLDOVENII”;
• Anatolie Dirun, politolog;
• Ivan Guțu, fost viceprim-ministru al RM, deputat în primul parlament al RM;
• Victor Marahovschi, jurist, secretar general al partidului politic Alianța „MOLDOVENII”.
Participanții la cea de-a opta masă rotundă națională au discutat abordările strategice a asigurării securității naționale și reintegrării țării, acordînd o atenție specială cauzelor istorice ale conflictului și analizei factorilor interni și externi care împiedică acest proces.
Experții și spicherii invitați au prezentat soluții complexe menite să restabilească integritatea teritorială, să consolideze statalitatea și să asigure dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.
Despre legătura dintre securitate și reintegrare:
Victor Marahovschi: „Securitatea națională și reintegrarea reprezintă o linie strategică unică, de succesul căreia depinde viitorul Moldovei”.
„Fără o armată stabilă, fără forțe de ordine și fără controlul spațiului informațional, eforturile de integrare vor fi vulnerabile la sabotajul extern”.
Despre natura conflictului din Transnistria:
Ion Guțu: „În 2004 a existat o încercare de federalizare. Planul nu a venit din Rusia, nici de la altcineva, dar din partea organizațiilor internaționale, OSCE. A apărut un document pe care eram pe punctul să-l adoptăm. Dar partidele de dreapta au stîrnit un scandal mare. Atunci conducerea republicii s-a adresat Federației Ruse cu rugămintea de a ajuta la pregătirea unui document privind structura federală a Republicii Moldova. A apărut un plan, adică Memorandumul Kozak”.
Vasile Chirtoca: „Conflictul din Transnistria este unul politic-elitist, nu etnic sau religios”.
„Astăzi, marea majoritate a populației de pe cele două maluri ar dori ca acest conflict să se încheie”. „Problema o reprezintă actorii externi, interesele externe”.
Despre cei trei factori cheie ai divergențelor dintre pozițiile malului stîng și drept:
Nicolae Țveatcov: „Atitudinea autorităților din Chișinău și a structurilor care reprezintă regiunea Transnistreană, de exemplu, față de Ziua Victoriei, 9 mai, este diametral opusă”.
„Atitudinea față de limbă este deja diferită în regiunea Transnistreană și în rîndul autorităților oficiale, inclusiv Curtea Constituțională a Moldovei”.
„Atitudinea față de neutralitate. Astăzi, la putere se află un partid politic, dar există și formațiuni politice care promovează ideea renunțării la statutul de neutralitate, ignorînd faptul că majoritatea absolută a cetățenilor țării consideră necesar să păstrăm neutralitatea”.
Despre starea actuală a integrării:
Nicolae Țveatcov: „Din punct de vedere social, economic, medical și vamal, reintegrarea a prins deja rădăcini”.
„95% dintre locuitorii Transnistriei au documente moldovenești”.
„De 40 de ani se confruntă două abordări privind soluționarea conflictului: înfrîngerea părții adverse sau găsirea unui limbaj comun”.
Despre critica politicii actuale a autorităților:
Ion Guțu: „Astăzi, conform informațiilor pe care le avem, conducerea Transnistriei își dorește mult mai mult unificarea decît conducerea Republicii Moldova”.
„Transnistria dorește, discută, insistă. Au scris zeci de adresări către conducerea Republicii Moldova. Dar dialog nu există. Acesta practic s-a oprit”.
„Președintele țării nu a trecut niciodată pragul Transnistriei în cinci ani. Nu se întîlnește deloc. Ce înseamnă asta? O demonstrație a puterii? Nu este doar inacțiune. Este o acțiune împotriva statului”.
Despre percepția conflictului de către societate:
Anatolie Dirun: „Obiectiv, oamenii nu simt acest conflict la nivel cotidian”.
„Marea majoritate a locuitorilor din stînga Nistrului – poate că aceasta este o realitate amară – vor alege integrarea europeană”.
„Oamenii acceptă cetățenia moldovenească din punctul de vedere al supraviețuirii, al obținerii unui loc de muncă, al plecării în Europa”.
Vasile Chirtoca: „Sportivii noștri din Transnistria boxează sub steagul Moldovei, cîștigă medalii și urcă cu mîndrie pe podium sub imnul țării noastre”.
Despre cerințele pentru conducerea politică:
Denis Roșca: „Noi considerăm Republica Moldova drept un stat întreg, indivizibil, conform Constituției”.
Dumitru Roibu: „În actuala clasă politică există puțini politicieni care ar putea înțelege în totalitate complexitatea problemei transnistrene”.
„Un lider de stat trebuie să vorbească perfect limba rusă”.
„Pentru un om de stat nu există loc pentru interpretări personale, emoții, fobii”.
Despre problemele sistemice și soluții:
Ion Guțu: „Ce propunem Transnistriei? Statutul de republică autonomă. Nu o federație, nu o confederație”.
Denis Roșca: „Cînd poți explica cetățenilor tăi care este viitorul țării, atunci poți explica întregii lumi și părții transnistrene, inclusiv, că sîntem gata să ne asumăm anumite angajamente pentru a deveni un stat de facto integrat”.
Vasile Chirtoca: „Reintegrarea trebuie să devină sarcina principală a oricărei puteri din Moldova, în special a celei pro-moldovenești. Este o chestiune cheie pentru existența viitoare a Republicii Moldova”.
Victor Marahovschi: „Tema păstrării independenței și integrității teritoriale a Moldovei este piatra de temelie a întregii politici de stat”.
„Este necesară crearea unui centru unic de coordonare la nivel de stat pentru probleme de securitate națională și reintegrare”.
Despre strategia și prioritățile programului politic:
Denis Roșca: „Am început cu justiția, pentru a avea un stat funcțional, apoi am trecut la cultură și educație, pentru a pregăti societatea. Am explicat de unde putem găsi fonduri pentru rezolvarea problemelor de bază”.
„În cadrul partidului politic Alianța „MOLDOVENII”, am stabilit ca prioritate atragerea atenției asupra problemei transnistrene, pentru ca, după soluționarea acesteia, să rezolvăm în mod consecvent alte probleme de natură economică, socială și culturală”.
Participanții au subliniat necesitatea unei abordări complexe a problemelor de securitate națională și reintegrare, care să includă măsuri politice, economice și sociale.
Cea de-a opta Masă rotundă națională a încheiat seria de consultări publice pe care Alianța „MOLDOVENII” le-a organizat de la începutul lunii august.
Liderul partidului, Denis Roșca, și-a exprimat convingerea că discuțiile purtate vor servi drept bază pentru punerea în practică a Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova, prezentată de partid.
La baza acestui document fundamental se află o abordare profundă și cuprinzătoare a soluționării problemelor-cheie ale statalității, care demonstrează clar că astăzi pe arena politică există o forță capabilă să unească poporul și să ofere o cale reală către integritatea teritorială și securitatea națională – aceasta este Alianța „MOLDOVENII”.
Cea de-a opta Masă rotundă națională a fost transmisă în direct pe paginile oficiale de Facebook și YouTube ale partidului Alianța „MOLDOVENII”, precum și pe site-ul rlive.md .
Seria de opt mese rotunde naționale a fost organizată în cadrul primei etape de implementare a Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova, prezentată de partid în cadrul Summitului „MOLDOVENII".
Dialogul deschis cu experții a acoperit toate domeniile-cheie: de la justiție și educație pînă la energie, ecologie și securitate națională.
Rezultatul discuțiilor va fi un program de reforme cu care Alianța „MOLDOVENII” va participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Alianța „MOLDOVENII” mulțumește tuturor experților, reprezentanților societății civile și cetățenilor care au participat la discuțiile publice despre viitorul Republicii Moldova.
Adresa pentru informații suplimentare și acreditarea mass-media:
