Elena Mărgineanu: „Cine verifică funcționarii remunerați simultan din bani publici și din proiecte externe?”

Conferențiar universitar, doctor în drept și membră a Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Elena Mărgineanu, a comentat în cadrul emisiunii „Important” de la TVC21 scandalul privind salariile de la întreprinderea de stat MoldATSA și cazul Anastasiei Taburceanu.

Potrivit ei, problema nu se rezumă doar la nivelul remunerației, ci ridică întrebări privind principiul proporționalității, prioritățile statului și compatibilitatea dintre exercitarea unei funcții publice și remunerarea din proiecte externe.

Elena Mărgineanu a afirmat că există un contrast evident între salariile din sectoarele considerate strategice și remunerațiile acordate unor funcționari din instituțiile statului.

„Probabil aici ar fi cuvenit să răspund prin propriul exemplu. Eu sînt doctor conferențiar universitar, predau de opt ani și predau cursuri în trei limbi. Eu într-un an nu fac 120 de mii de lei, cît domnișoara productivă într-o lună. În Republica Moldova educația este foarte mult subfinanțată, la fel ca multe alte sectoare strategice pentru țară. Trebuie să existe un principiu al proporționalității. Statul ar trebui să stabilească foarte clar care categorii profesionale sînt prioritare și unde trebuie direcționate resursele”, a declarat Elena Mărgineanu.

Potrivit acesteia, acordarea unor salarii mari poate fi justificată doar în situații în care acestea contribuie direct la dezvoltarea unor întreprinderi strategice și la creșterea veniturilor statului, însă și în asemenea cazuri trebuie respectat principiul proporționalității.

„Înțeleg să fie remunerat bine un inginer foarte specializat, într-o întreprindere de stat, dacă scopul este modernizarea acelei întreprinderi și creșterea veniturilor la bugetul de stat. Dar și aici trebuie să existe proporționalitate”, a subliniat conferențiarul universitar, doctor în drept și membră a Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”.

Elena Mărgineanu a atras atenția și asupra unui alt aspect pe care îl consideră insuficient discutat în spațiul public, și anume remunerarea suplimentară din cadrul unor proiecte finanțate din exterior.

„În presă s-a relatat că, pe lîngă salariul de aproximativ 6.000 de euro primit de la stat, domnișoara mai primea concomitent încă aproximativ 4.000 de euro de la Delegația Uniunii Europene, în cadrul unui proiect implementat prin BERD. Aici apar foarte multe întrebări interesante, care depășesc simpla discuție despre legătura de rudenie”, a declarat Elena Mărgineanu.

În opinia sa, dacă o persoană este remunerată la un nivel ridicat pentru exercitarea unei funcții publice, este firesc să existe întrebări privind posibilitatea desfășurării simultane a altor activități remunerate.

„Dacă presupunem că este un specialist foarte bun, atunci înseamnă că fiecare minut din timpul său ar trebui dedicat atribuțiilor de serviciu. Cum se face că, în loc să se concentreze sută la sută asupra funcției publice, aceeași persoană desfășoară și activități de consultanță remunerate din exterior? Vorbim despre o chestiune conceptuală, nu despre o singură persoană”, a afirmat Elena Mărgineanu.

Conferențiarul universitar a ridicat și problema standardelor care ar trebui aplicate în astfel de situații.

„Dacă am avea un funcționar public care ar primi lunar 4.000 de euro de la Kremlin, oare nu s-ar sesiza nimeni? În cazul de față vorbim despre o persoană aflată într-o funcție publică și remunerată suplimentar din exterior. Apar întrebări firești privind normele de etică și compatibilitatea unei asemenea situații”, a declarat conferențiarul universitar, doctor în drept și membră a Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”.

Totodată, Elena Mărgineanu a formulat mai multe întrebări referitoare la mecanismul prin care a fost acordată această finanțare.

„Această finanțare acordată de Delegația Uniunii Europene era proiect, grant sau credit? Dacă era vorba despre resurse provenite din credite externe, atunci întrebările devin și mai importante. Delegația Uniunii Europene știa că persoana ocupă o funcție publică? Știa că aceasta își exercită concomitent atribuțiile în Republica Moldova și activitatea în cadrul proiectului finanțat? Toate aceste întrebări merită răspunsuri clare”, a conchis conferențiarul universitar, doctor în drept și membră a Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Elena Mărgineanu.