Elena Mărgineanu: „Fără înțelegere internă, Republica Moldova riscă să devină vulnerabilă în fața intereselor externe”

Neînțelegerile dintre Chișinău și Comrat nu mai sînt doar dispute politice locale, ele pot deveni un risc real pentru securitatea și viitorul întregii Republici Moldova, în special în contextul geopolitic actual marcat de incertitudini și competiții tot mai intense la nivel regional. 

Avertismentul vine din partea Elenei Mărgineanu, conferențiar universitar, doctor în drept și membru al Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul mesei rotunde cu tema „Problemele constituționale ale UTA Găgăuzia și căile de soluționare a acestora", organizată de Institutul Justiției Constituționale, unde, în timpul luării de cuvînt, aceasta a pus accent pe riscurile majore generate de lipsa dialogului intern și pe necesitatea unei abordări responsabile.

„De fapt, aș dori să accentuez această idee și să o dezvolt. Pentru noi, în momentul de față, înțelegerea reciprocă este o chestiune de supraviețuire. Orice conflict intern care se creează sau dorința de a slăbi autonomia, pînă la a o lichida, va fi ulterior exploatat de entități externe pentru a-și atinge propriile obiective”, a declarat Elena Mărgineanu.

În continuare, ea a explicat că aceste riscuri nu trebuie privite într-un sens restrîns, limitat doar la relațiile dintre state, ci într-un cadru mai larg, în care acționează o varietate de actori interesați de resurse, influență și poziționare strategică.

„Prin „entități externe" nu mă refer doar la state, ci și la corporații și orice alt tip de actor extern. Europa se înarmează foarte mult în prezent, iar cum va arăta Uniunea Europeană peste cinci ani nu știe nimeni cu certitudine”, a subliniat Elena Mărgineanu.

Potrivit conferențiarului universitar, conflictele interne pot avea consecințe mult mai profunde decît simpla instabilitate politică, ele putînd deveni instrumente prin care forțe externe își ating obiectivele strategice pe termen lung.

„Orice conflict intern nu generează doar instabilitate pe teritoriul Republicii Moldova,  el poate fi exploatat de orice parte interesată în a-și satisface obiectivele: preluarea controlului asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova, nu neapărat ca entitate juridică, dar pentru a-i folosi terenul în interes propriu”, a menționat doctorul în drept.

Referindu-se la experiența sa directă, Elena Mărgineanu a evidențiat diferențele semnificative dintre percepțiile formate la nivel central, anume în Chișinău și realitățile din autonomie, subliniind necesitatea unei comunicări reale și oneste.

„Un alt aspect pe care consider că trebuie să îl conștientizăm și care a reprezentat pentru mine o înțelegere nouă a apărut atunci cînd am vizitat Găgăuzia împreună cu colegii din Alianța “MOLDOVENII”. Găgăuzia era pentru mine o enigmă, un teritoriu neexplorat. Percepțiile pe care le aveam din bula informațională de la Chișinău se dovedesc a fi foarte diferite de realitate”, a afirmat Elena Mărgineanu.

Ea a subliniat că revendicările autonomiei nu vizează extinderea competențelor, ci respectarea cadrului legal existent. 

„Există o nevoie reală de a lucra la această comunicare. Găgăuzia nu solicită drepturi noi sau suplimentare, ea dorește pur și simplu revenirea la respectarea statutului prevăzut prin lege. Presiunea politică exercitată de Chișinău se manifestă prin anumite acțiuni concrete: încălcări de procedură, care trebuie explicate clar, și exploatarea perversă a unor instrumente democratice”, a explicat Elena Mărgineanu.

În același timp, conferențiarul universitar a invocat existența unor documente internaționale care confirmă legitimitatea actualului statut al autonomiei găgăuze.

„Închei cu un aspect tehnic: există două documente internaționale care recunosc explicit atît autonomia Găgăuză, cît și dreptul acesteia de a-și constitui propria Comisie Electorală Centrală. Le menționez pe scurt, pentru cei interesați: Recomandarea 432 din 2019 a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, care stipulează că aranjamentele actuale pentru unitatea teritorială Găgăuzia reprezintă un compromis politic fezabil între Chișinău și Comrat, care funcționează bine în general; și Raportul Consiliului Europei din 2016, elaborat de experți internaționali invitați de Chișinău să monitorizeze alegerile din Găgăuzia, în care se menționează expres că „Congresul salută, de asemenea, înființarea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei ca organism permanent”, a declarat Elena Mărgineanu.

În final, politiciana a avertizat că actualul context european, marcat de interese economice și militare tot mai accentuate, poate influența modul în care sînt interpretate aceste realități, motiv pentru care este necesară o abordare responsabilă la nivel intern.