Dumitru Roibu: "S-au făcut modificări abuzive și ilegale"

"Am citit Declarația de Independență pentru a identifica un oarecare decret, care decretează limba română ca limbă de stat, dar nu l-am găsit".

Declarația a fost făcută recent de către Dumitru Roibu, politolog, vicepreședintele partidului politic "Alianța MOLDOVENII", în cadrul Lecției Publice cu tema: "Republica Moldova - stat suveran și independent", organizată în capitală.

"Pentru mine ca și cetățean al Republicii Moldova aceste două declarații, de Suveranitate și de Independență, sînt foarte importante. Mai cu seamă, Declarația de Independență doar în natura, în care ea declară independența și nimic mai mult. Acum, despre statul de drept.

Eu am citit Declarația respectivă pentru a identifica un oarecare decret, care decretează limba română ca limbă de stat. Eu nu l-am găsit. Mai mult, am căutat ce spuneau prin 1989 și Mircea Snegur, și Nicolae Sulac, și Leonida Lari, și Ion Borșevici și ei toți vorbesc despre limba, care a dat denumire țării.

Acum, pentru că trăim într-un stat de drept, trece un pic de timp și eu mă trezesc în 2013, fiind student la facultate, că Curtea Constituțională ia decizia să recunoască ca trup comun Declarația de Independență și Constituția Republicii Moldova și, în ocolirea mecanismului constituțional de modificare a textului Constituției, se proclamă precum că o sintagmă din acea Declarație, care, repet, nu este esența Declarației de Independență, fiind doar o sintagmă și care, în realitate, mai este și un fals, a fost recunoscută că prevalează asupra textului Constituției ", a menționat Dumitru Roibu.

Acesta a evidențiat că un astfel de mecanism ar fi unul ilegal. "Ne-am ciocnit cu un nou mecanism de modificare a Constituției, unul ilegal, abuziv din punctul meu de vedere, care nu corespunde normelor statului de drept, prin care noi ne-am trezit la acea etapă că această sintagmă falsă decretarea limbii române ca limbă de stat prevalează peste textul Constituției, care a fost adoptat cu un anumit număr de deputați în Parlament.

Mai trece puțin timp și un alt grup de deputați inventează un nou mecanism, care schimbă prin vot tehnic ce nu este prevăzut de Constituție, dar noi ne-am trezit că textul Constituției a fost iarăși modificat abuziv, ilegal de către un număr insuficient de deputați în Parlament și noi, în genere, am rămas fără limba moldovenească în Constituție.

Atunci eu mă întreb:

- Ce-au făcut înaintașii noștri în 1989 la Marea Adunare Națională?

- Ce-a făcut Alexei Mateevici cînd a scris Limba Noastră?

În amintirile lui Onisifor Ghibu, el descrie vizita sa la Chișinău din 1917, unde el a nimerit întîmplător la Congresul Învățătorilor. Și a scris în memoriile sale că a ieșit să țină un discrurs și Alexei Mateevici, care a vorbit mult despre faptul că limba moldovenească este suficient de bogată, încît în ea se pot traduce orice text din rusă și la final a citit propria poezie Limba Noastră.

Și acum mă întreb:

-Tot efortul acestor generații de a păstra identitatea noastră a fost în zadar? Și lupta noastră pentru această identitate moldovenească nu este una ideologică, dar face parte și din lupta pentru a avea un stat de drept, or, alt mecanism de modificare a Constituției noi nu cunoaștem. Dar dacă este, aș ruga să fie prezentat", a punctat Dumitru Roibu.

Amintim că în data de 5 decembrie 2013 Curtea Constituţională a pronunţat hotărîrea privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Sesizarea a fost depusă de un grup de deputați, care au pretins, în special, ca prin interpretare să confere Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991, statut de normă constituţională, confirmînd astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, şi nu „limba moldovenească în baza grafiei latine”, precum este formulat în articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.

Curtea Constituţională a hotărît că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.