Dumitru Roibu: „Sîntem nevoiți să ne apărăm statalitatea, atît din interior, cît și din exterior”

„Găgăuzia s-a născut din dorința, în primul rînd, de a le fi respectată identitatea și din dorința lor de a trăi în statul moldovenesc".

Cu aceste cuvinte a rezumat Dumitru Roibu, președintele Partidului Politic Alianța "MOLDOVENII", esența problemei găgăuze, în cadrul mesei rotunde cu tema „Problemele constituționale ale UTA Găgăuzia și căile de soluționare a acestora", organizată de Institutul Justiției Constituționale în colaborare cu Asociațiile Etnoculturale din Republica Moldova.

Politicianul a avut o luare de cuvînt în care a trecut în revistă originile istorice ale Găgăuziei, a vorbit despre presiunile externe la care este supusă Republica Moldova și a atras atenția asupra unor modificări legislative pe care le consideră un pericol real pentru statul moldovenesc și pentru autonomia găgăuză.

Dumitru Roibu a spus că apariția Găgăuziei nu a fost întîmplătoare, ci a venit ca urmare a unor decizii concrete luate de Parlamentul Republicii Moldova la începutul anilor '90, decizii ale căror consecințe, în opinia sa, le resimțim și astăzi. 

„Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: cum a apărut Găgăuzia? Or, Găgăuzia a apărut ca o reacție la acțiunile Parlamentului Republicii Moldova, prin care au anulat actul de fondare a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Găgăuzii s-au trezit la un moment dat că ei există pe un teritoriu unde nu există stat. Statul a fost anulat de către Parlament", a declarat Dumitru Roibu.

Politicianul a continuat, explicînd că în paralel cu această decizie au intervenit și alte evenimente care au dus la adîncirea tensiunilor. Declarațiile unor lideri politici ai vremii privind unirea cu România au provocat îngrijorare nu doar în rîndul găgăuzilor, ci și pe malul stîng al Nistrului.

„Decizia Congresului Frontului Popular, precum că Republica Moldova trebuie să se unească cu România, a stîrnit reacții și pe malul stîng al Nistrului, acolo unde moldovenii și alte popoare au proclamat Republica Moldovenească Nistreană — care a fost, la fel, o reacție la aceste declarații. În urma acțiunilor iresponsabile ale unor oameni care au condus statul și care n-au înțeles locul și rolul lor în dezvoltarea statului moldovenesc, au apărut atît Găgăuzia, cît și Transnistria", a spus liderul de partid.

În același context, politicianul a subliniat că Republica Moldova se confruntă și astăzi cu provocări legate de apărarea statalității. „Sîntem nevoiți să ne apărăm statalitatea noastră în plan intern, de unii care nu cred în stat, nu cred în unitatea neamului moldovenesc și de alții din exterior, care văd în Republica Moldova posibilitatea de a-și extinde teritoriile”, a declarat Dumitru Roibu.

Președintele Partidului Politic Alianța "MOLDOVENII" a adus în discuție și masa rotundă de la Tiraspol din 28 februarie 1992, un moment pe care l-a descris ca fiind unul în care s-a văzut clar cît de adîncă era criza din acea perioadă. Conducători de pe ambele maluri ale Nistrului s-au adunat atunci la aceeași masă ca să caute soluții pașnice, iar marea majoritate dintre ei au spus că problema centrală era lipsa unui răspuns clar la întrebarea dacă Republica Moldova este un stat independent sau urmează să se unească cu România. „Asta era o problemă majoră pentru ei. Intențiile unora de la acea perioadă trebuie să ni le aducem aminte", a spus politicianul.

Referitor la presiunile externe din zilele noastre, politicianul a spus că declarațiile unor înalți oficiali, atît din România, cît și din conducerea actuală a Republicii Moldova, trimit un semnal îngrijorător cu privire la viitorul autonomiei găgăuze și al statului moldovenesc în general. 

„Noi știm declarațiile lui Băsescu, că Republica Moldova trebuie să renunțe la Transnistria, pentru că lor asta nu le trebuie. În contextul declarațiilor conducerii de vîrf a țării, că la un referendum ei ar vota pentru unire, noi înțelegem că o autonomie pe teritoriul Republicii Moldova încurcă. Eu tind să văd și influența externă asupra proceselor care au loc în Republica Moldova", a declarat președintele Partidului Politic Alianța "MOLDOVENII".

Politicianul a vorbit și despre inițiativa concretă pe care partidul Alianța "MOLDOVENII" a pus-o în practică tocmai în ziua în care alte cercuri politice din Republica Moldova alegeau să marcheze un alt moment istoric. La 27 martie 2026, în timp ce „unele cercuri politice cu pașapoarte românești și cu indemnizații și pensii de acolo sărbătoreau Unirea de la 1918", Alianța "MOLDOVENII" a ales să organizeze o masă rotundă la Comrat, considerînd că acesta este locul și momentul potrivit pentru un dialog real despre viitorul autonomiei găgăuze. La ea au participat reprezentanți din diferite medii politice, inclusiv deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei și oameni care au pus bazele autonomiei.

„Moldovenii de rînd își doresc să coexiste pașnic împreună cu găgăuzii, cu ucrainenii, cu rușii, cu toți absolut. Noi vedem în Găgăuzia un factor de stabilitate în sudul Republicii Moldova", a declarat Dumitru Roibu.

Un alt subiect sensibil abordat de președintele Partidului Politic „Alianța MOLDOVENII" a vizat modul în care au fost aduse modificări atît Constituției, cît și drepturilor autonomiei găgăuze, fără ca Parlamentul să fi avut numărul legal necesar de voturi pentru a face acest lucru.

„Noi ne-am trezit că, fără a avea numărul suficient de voturi pentru a modifica Constituția, noi nu mai avem limba moldovenească în ea. Și tot fără numărul necesar de 61 de deputați în Parlament, s-a modificat o lege cu 50 și ceva de voturi, schimbînd drepturile și atribuțiile politice ale autonomiei găgăuze. Eu nu cred că noi acum sărim în apărarea neapărat a Adunării Populare sau a Găgăuziei ca entitate statală doar de dragul gestului — ci pentru că ceea ce facem astăzi este important pentru toți moldovenii, împreună cu găgăuzii, care împreună formăm poporul Republicii Moldova", a spus Dumitru Roibu.

La finalul discursului, liderul de partid a anunțat că rezoluția adoptată la masa rotundă organizată de partid la Comrat a fost deja trimisă către Consiliul Europei, Comisia de la Veneția și către ambasade, precum și Parlamentului Republicii Moldova, exprimînd speranța că aceste instituții vor lua în serios avertismentele transmise.

„Noi susținem rezoluția propusă și la această masă rotundă", a concluzionat președintele Partidului Politic Alianța "MOLDOVENII", Dumitru Roibu.