Dumitru Roibu: „Limba moldovenească a fost eliminată ilegal din Constituție – acest lucru face parte din planul de distrugere a identității moldovenești”

Președintele partidului politic Alianța „MOLDOVENII”, Dumitru Roibu, a declarat în cadrul emisiunii „Expertiza” de la „Sputnik Moldova” că eliminarea mențiunii de limbă moldovenească din Constituție în 2023 a devenit parte a unei politici intenționate de înlăturare a identității moldovenești prin folosirea instrumentelor de putere blîndă și modificarea structurii etnice.

Potrivit liderului partidului, modificarea Constituției a fost efectuată ocolind procedura prevăzută de lege — fără referendum și fără cele 68 de voturi necesare în Parlament.

„Nu demult, în 2023, limba moldovenească a dispărut din Constituție. Nu trebuie să fii jurist pentru a înțelege: Constituția poate fi modificată numai cu 68 de voturi în Parlament. În ceea ce privește limba, nu a existat un referendum, Parlamentul nu a votat, dar Constituția oricum a fost modificată”, a declarat Roibu.

Politicianul a analizat în detaliu logica juridică care stă la baza înlocuirii termenului. Potrivit acestuia, Curtea Constituțională a invocat argumentul că Declarația de Independență a fost adoptată înaintea Constituției și ar avea prioritate față de aceasta, deși în hotărîrea curții se preciza că aceasta nu are consecințe juridice.

„A fost acceptat argumentul potrivit căruia declarația a fost adoptată înaintea Constituției și, prin urmare, prevalează asupra formulării „limba moldovenească”. În același timp, în hotărîrea Curții Constituționale se menționează în mod explicit că aceasta doar constată această prioritate, dar nu are consecințe juridice. Atunci se pune întrebarea: de ce a fost nevoie să se adopte în Parlament legea privind așa-numita modificare tehnică a Constituției? Ce înseamnă „modificare tehnică”? Poate fi eliminată astfel, de exemplu, neutralitatea? Sau modificată prevederea privind limba? Sau totuși pentru aceasta sînt necesare 68 de voturi în Parlament?”, s-a întrebat liderul formațiunii.

Politicianul a subliniat, de asemenea, că Declarația de independență nu oferea inițial motive pentru înlocuirea termenului lingvistic, deoarece aceasta doar proclama independența țării și nu definea limba sau alte drepturi ale cetățenilor.

„Declarația de independență a proclamat independența noastră – și aici se epuizează semnificația sa juridică. Ea nu definește limba și nu consacră alte drepturi. În ea se menționează Marile Adunări Naționale din 1989-1990 și se precizează că acestea s-au încheiat cu proclamarea limbii române ca limbă de stat. Eu am studiat la Universitatea de Stat, Facultatea Relații Internaționale, și am încercat să găsesc decretul respectiv — dar nu l-am găsit”, a declarat Roibu.

Președintele partidului a îndemnat cetățenii să consulte singuri înregistrările video de arhivă ale Marii Adunări Naționale din 1989.

„Oricine poate găsi înregistrările, căutînd „Marea Adunare Națională, 1989”. Snegur își începe discursul cu cuvintele: „Limba moldovenească este limba care a dat numele țării”. Nicolae Sulac vorbește despre limba moldovenească și despre sabotajul împotriva acesteia. Rectorul Universității Pedagogice, Ion Borșevici, declară că, începînd cu acea zi, limba moldovenească devine limbă de stat. Toți participanții au vorbit despre limba moldovenească”, a subliniat el.

Roibu a reamintit, de asemenea, că la 31 august 1989 Parlamentul a adoptat trei legi: privind trecerea limbii moldovenești la alfabetul latin, privind consacrarea acesteia ca limbă de stat în Constituția RSSM și privind procedura de punere în aplicare a acestor norme. În aceeași zi a fost adoptată legea privind funcționarea limbilor, care a consacrat limba rusă ca limbă de comunicare interetnică.

„La 31 august 1989, Parlamentul a adoptat trei legi. Prima – privind trecerea limbii moldovenești la alfabetul latin. A doua – privind consacrarea acesteia ca limbă de stat în Constituția RSSM. A treia – privind ordinea de punere în aplicare a acestor norme. Am stabilit un calendar: pînă în 1995, toate organele de stat trebuiau să treacă la alfabetul latin, iar limba moldovenească trebuia să ocupe toate sferele vieții publice. În aceeași zi a fost adoptată Legea privind funcționarea limbilor, care a conoferit limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică”, a reamintit el.

În mod separat, Roibu s-a oprit asupra schimbării denumirii sărbătorii „Limba noastră” și asupra instrumentelor puterii blînde care, în opinia sa, sînt folosite pentru a modifica autoidentificarea etnică a cetățenilor.

„Apoi, în cadrul acestei sărbători, se schimbă denumirea limbii – „Limba noastră” devine „Limba română”. În același timp, această denumire corespunde doar pentru 7% dintre etnicii români – acesta este singurul grup etnic din Republica Moldova a cărui populație s-a majorat de patru ori în ultimii 30 de ani. În opinia mea, acest lucru s-a întîmplat datorită unei politici informaționale agresive și a influenței asupra elevilor din școli. Numai în prima jumătate a anului 2018 s-au cheltuit aproximativ 70 de milioane de lei și mai mult – pe granturi pentru mass-media, concursuri și evenimente culturale. Cu ajutorul unor astfel de instrumente ale puterii blînde are loc o schimbare a structurii etnice a populației. În anumite cercuri din București există, fără îndoială, un interes pentru unirea cu Republica Moldova”, a concluzionat președintele partidului Alianța „MOLDOVENII”.