Dumitru Roibu: Identitatea moldovenească este elementul care ne unește ca stat
Președintele Partidului Politic Alianța „Moldovenii”, Dumitru Roibu, a participat la Conferința internațională științifico-practică „Bazele constituționale ale dezvoltării pașnice și durabile a Republicii Moldova”, organizată de Institutul Justiției Constituționale.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului academic, ai partidelor politice, ai corpului diplomatic, activiști civici și reprezentanți ai mass-media, care au discutat despre organizarea vieții politice și sociale într-un stat stabil, pașnic și durabil.
În cadrul intervenției sale, Dumitru Roibu a menționat că dezbaterile din cadrul conferinței au vizat una dintre cele mai importante întrebări pentru societatea moldovenească: modul în care cetățenii Republicii Moldova își organizează viața într-un stat comun. „Este un eveniment care a reunit reprezentanți ai mediului academic, partidelor politice, corpului diplomatic, activiști civici și oameni din domeniul mass-media asupra unei probleme esențiale: cum noi, moldovenii, ne organizăm viața într-o țară unită, într-o țară pașnică și cu o dezvoltare durabilă”, a declarat Roibu.
Liderul formațiunii a spus că în cadrul intervenției sale a abordat mai multe probleme legate de funcționarea statului, în special cele care țin de respectarea prevederilor constituționale. „Eu, în calitate de președinte al Partidului Alianța „Moldovenii”, am expus o serie de probleme cu care noi ne confruntăm, în mod special asupra nerespectării prevederilor constituționale și încălcării acestora, dar și asupra necesității de a ne consolida ca societate, de a găsi caracterul comun care ne-a unit pe noi să trăim într-o țară pe care să o dezvoltăm ca un stat pașnic”, a menționat el.
Potrivit lui Dumitru Roibu, elementul fundamental care unește cetățenii Republicii Moldova este identitatea comună, exprimată prin identitatea moldovenească, limba moldovenească și dorința de a trăi în pace. „Întrebarea simplă ce ne leagă pe noi toți să trăim într-un stat comun și nu să fim dispersați în alte state este foarte simplă: identitatea noastră comună. Aceasta este identitatea noastră moldovenească, limba moldovenească și dorința noastră de a trăi în pace”, a declarat el.
În același timp, Roibu a menționat că există și alte aspecte care influențează situația din țară, precum securitatea și nivelul de trai al cetățenilor. „Mai sînt și alte lucruri: securitatea, care este pusă la îndoială, și bunăstarea noastră, despre care sîntem nevoiți să recunoaștem că nu este chiar cea mai bună. Dar identitatea este factorul comun care ne leagă strîns și ne unește ca cetățeni ai acestei țări”, a spus liderul partidului.
În discursul său, Dumitru Roibu a subliniat importanța articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, care se referă la limba de stat, considerînd că acesta reprezintă un element esențial pentru identitatea națională. „Noi am vorbit foarte mult astăzi despre prevederile constituționale, în mod special despre articolul 13 cu privire la limba moldovenilor. Este un articol esențial care marchează identitatea moldovenească, fără de care noi nu putem, dar care a fost modificat într-un mod absolut neconstituțional”, a afirmat Roibu.
Președintele Partidului Politic Alianța „Moldovenii” a declarat că subiectul reintegrării Republicii Moldova trebuie să devină o prioritate pentru întreaga clasă politică. „Pentru că se vorbește foarte mult despre perspectivele reintegrării, din punctul nostru de vedere acest subiect trebuie să fie unul prioritar nu doar pentru partidele politice, dar și pentru guvernare. Abia după rezolvarea problemei reîntregirii țării noi putem discuta despre perspective economice, despre obiective de politică externă sau despre alte proiecte naționale”, a spus el.
Potrivit lui Roibu, problema transnistreană trebuie soluționată înainte de a aborda alte proiecte strategice ale statului. „Noi nu putem vorbi despre altceva înainte de a rezolva problema transnistreană”, a declarat el.
În cadrul intervenției sale, Dumitru Roibu a făcut referire și la contextul istoric din regiunea transnistreană, amintind că în perioada anilor 1941-1944, în apropierea clădirii judecătoriei din Rîbnița a existat un ghetou în care au fost exterminați zeci de mii de oameni. „În Rîbnița, nu departe de clădirea judecătoriei, în perioada anilor 1941-1944 era un ghetou unde au fost exterminați zeci de mii de evrei, moldoveni și romi”, a menționat el.
Totodată, Roibu a făcut referire la contextul anilor 1989, cînd în spațiul public din Chișinău au existat declarații privind obligativitatea cunoașterii limbii române pentru ocuparea unor locuri de muncă, ceea ce, în opinia sa, a generat temeri în rîndul populației de pe malul stîng al Nistrului. „Atunci, oamenii de pe celălalt mal al Nistrului și-au pus întrebări logice: cît de în siguranță sînt ei în această țară comună și care este identitatea care îi leagă pe toți și ne păstrează împreună într-un stat unit”, a spus Roibu.
El a afirmat că, în opinia sa, problema este agravată prinpromovarea unei identități pe care o consideră impusă. „Problema noastră a fost că noi am admis voci prea vocale, care ne impun cu forță o altă identitate”, a declarat liderul formațiunii.
În același context, Dumitru Roibu a făcut referire la datele recensămintelor și la evoluția numărului persoanelor care se declară români sau vorbitori de limba română. „Dacă în 1989 românii în Republica Moldova reprezentau aproape zero la sută, în 2004 erau 2 la sută, în 2014 erau 6 la sută, iar în 2024 sînt 8 la sută. Numărul vorbitorilor de limbă, pe care oamenii au început să o numească română, a ajuns în prezent la aproximativ 30 la sută”, a declarat el.
Potrivit lui Roibu, aceste evoluții ar fi rezultatul unei politici de românizare desfășurate în instituțiile educaționale. „Știe cineva care este secretul comunității românești din Republica Moldova de a se înmulți atît de mult? Ori nouă ne este rușine să recunoaștem că acesta este efectul politicii de românizare care se desfășoară în instituțiile de învățămînt?”, a afirmat el.
Dumitru Roibu a mai afirmat că în acea perioadă mai mulți lideri și personalități publice insistau asupra identității moldovenești și asupra limbii moldovenești.
„La sfîrșitul anilor ’80, în Piața Marii Adunări Naționale, Mircea Snegur spunea că limba moldovenească este limba care a dat denumirea țării. Scriitorul Ion Druță afirma că noi întronăm coroana limbii moldovenești, iar Nicolae Sulac declara că renunțarea la limba moldovenească ar reprezenta un sabotaj împotriva acesteia. Toată lumea vorbea atunci despre limba moldovenească”, a declarat Roibu.
Potrivit liderului politic, în pofida acestor poziții exprimate la începutul anilor ’90, ulterior au fost luate, în mod fraudulos șineconstituțional, decizii politice care au schimbat interpretarea constituțională a limbii de stat.
„Noi ne-am trezit în 2024 cu aproximativ 30 la sută de vorbitori de limba română, iar în Constituție, prin decizii politice și interpretări juridice care încalcă Constituția, a fost introdusă sintagma de limba română în loc de limba moldovenească, așa cum prevedea Constituția și cum era reflectat în istorie”, a afirmat el.
Liderul partidului a mai declarat că formațiunea pe care o conduce nu urmărește revizuirea identității etnice, culturale sau lingvistice românești din România și că pledează pentru relații de bună vecinătate. „Noi nu urmărim revizuirea identității etnice, culturale și lingvistice românești în dreapta Prutului, deși am putea să o facem. Noi nu ne permitem acest lucru, pentru că înțelegem că orice proces de revizuire poate avea urmări grave pentru regiunea noastră. Noi dorim să avem o politică de bună vecinătate”, a declarat Roibu.
El a subliniat că Republica Moldova trebuie să respecte principiile Actului Final de la Helsinki privind respectarea frontierelor, independenței și suveranității statelor. „Noi ne obligăm să ne respectăm granițele și să facem tot posibilul ca granițele noastre să fie consolidate, iar independența și suveranitatea noastră să fie asigurate”, a spus el.
În discursul său, Roibu a criticat și deciziile Curții Constituționale privind interpretarea limbii de stat, făcînd referire la decizia adoptată în 2013. „Noi avem nevoie de o revizuire amplă a deciziilor Curții Constituționale care mutilează Constituția, evitînd mecanismul constituțional de modificare a textului Constituției”, a afirmat el.
El a făcut referire și la rolul fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, despre care a spus că s-ar fi aflat într-un conflict de interese atunci cînd a participat la adoptarea acelei decizii. „Dumnealui avea două cetățenii și se afla într-un conflict de interes atunci cînd a luat decizia prin care s-a considerat că sintagma din Declarația de Independență prevalează asupra articolului 13 din Constituție”, a declarat Roibu.
În același context, liderul Partidului Politic Alianța „Moldovenii” a vorbit despre ceea ce a numit o politică subtilă care ar fi influențat evoluțiile legate de identitate și limbă în Republica Moldova.
„Sociologii sau politicienii, doar după discuții multe la acest subiect pot să-și dea seama că există o politică subtilă asupra Republicii Moldova”, a spus el.
La finalul intervenției sale, Dumitru Roibu a lansat un apel public privind clarificarea unei formulări din Declarația de Independență. „Am lansat de mai multe ori un concurs public și spun că sînt gata să dau orice sumă de bani. Cine poate să prezinte decretul care ar fi decretat limba română ca limbă de stat, menționat în Declarația de Independență a Republicii Moldova, să-l prezinte. Noi îi vom da orice sumă de bani, pentru că acest decret, de fapt, nu există”, a declarat Roibu.
El a concluzionat că societatea trebuie să își asume aceste discuții și să corecteze eventualele greșeli. „Noi trebuie să recunoaștem că am admis situarea unui fals într-un act de independență al Republicii Moldova, iar această greșeală trebuie asumată și reparată”, a conchis președintele Partidului Politic Alianța „Moldovenii”.
