Dumitru Roibu, liderul partidului „Alianța Moldovenii”, a avertizat asupra riscurilor de încălcare a drepturilor Găgăuziei

27 martie, partidul „Alianța Moldovenii” a organizat o masă rotundă cu tema: „Găgăuzia: revenirea în cîmpul constituțional-juridic și restabilirea instituțiilor elective”.

În cadrul evenimentului, președintele partidului, Dumitru Roibu, a prezentat un comentariu detaliat privind situația politică actuală din Republica Moldova. În centrul discursului său s-au aflat aspecte legate de funcționarea autonomiei găgăuze, atitudinea autorităților centrale față de regiune, modificările legislative, precum și contextul mai larg al identității naționale și al unității societății.

Politicianul a început cu o evaluare generală a situației, subliniind că procesele în desfășurare nu permit o atitudine pasivă, ci necesită implicarea activă a societății și a forțelor politice, mai ales în condițiile intensificării contradicțiilor.

„Știți, situația din țară evoluează în așa fel încît nu putem rămîne indiferenți față de procesele care au loc. Eu, în numele partidului, declar solidaritatea noastră cu poporul găgăuz, precum și angajamentul față de procesele democratice normale, cum sînt alegerile în autonomia găgăuză. Și considerăm că atitudinea actualelor autorități și a politicienilor față de Găgăuzia este, cel puțin, incorectă”, a menționat Dumitru Roibu.

Continuînd, el s-a referit detaliat asupra importanței autonomiei găgăuze ca fenomen unic, recunoscut inclusiv la nivel internațional. Ca exemplu, politicianul a invocat experiența personală de comunicare cu delegații străine, subliniind că autonomia este percepută ca un exemplu rar și pozitiv de soluționare a potențialelor conflicte.

„Cu mulți ani în urmă, cînd am ajuns pentru prima dată în clădirea Comitetului Executiv la o întîlnire cu Bașcanul, era acum 13–14 ani,  împreună cu un grup de tineri din diferite țări europene, aceștia au fost surprinși cînd le-am spus că în Republica Moldova există autonomia găgăuză. Am putea oferi acest exemplu și altora, arătînd cum oamenii pot ajunge la o înțelegere comună și pot elabora reguli de conviețuire într-un stat unitar, pentru a crea baza dezvoltării familiilor, bunăstării și păcii”, a subliniat Dumitru Roibu.

În același timp, el și-a exprimat îngrijorarea că în agenda politică actuală sînt ignorate probleme esențiale care influențează unitatea țării și stabilitatea instituțiilor statului.

„Ceea ce observăm acum și această masă rotundă convocată pe 27 martie… Știți, în anumite cercuri politice de la Chișinău se discută astăzi despre altceva. O astfel de activitate nu ne place și nu înțelegem cum, cu asemenea viziuni și stări de spirit, se poate asuma responsabilitatea pentru viitorul țării și unitatea poporului”, a declarat Roibu, menționînd că conducerea țării, în frunte cu Maia Sandu, marca în acea zi Ziua Unirii cu România, fapt care, în opinia sa, contravine intereselor consolidării statalității.

Un accent aparte a fost pus pe rolul poporului găgăuz, pe care l-a definit drept un factor important de stabilitate în sudul țării, precum și pe necesitatea păstrării conceptului inițial al autonomiei ca bază a politicii de stat.

„Pornim de la ideea că poporul găgăuz este un catalizator al stabilității în sudul Moldovei. În cadrul legii și al statutului autonomiei, așa cum a fost conceput inițial, vedem un potențial pentru dezvoltarea unei politici de stat normale și sîntem mîndri că avem un astfel de exemplu în Europa, pe care îl putem împărtăși și altora”, a menționat Dumitru Roibu.

Politicianul a abordat și tema identității naționale, subliniind legătura personală cu cultura moldovenească și exprimînd îngrijorări privind modificările din Constituție legate de limba oficială.

„Voi spune ca moldovean, care apreciază foarte mult identitatea moldovenească. Străbunicii și bunicii mei , toți moldoveni, vorbeau limba moldovenească. Dar trăim vremuri în care, printr-o metodă incorectă și ilegală, a fost modificat articolul 13 din Constituție și ni s-a luat limba moldovenească ca limbă de stat”, a declarat Dumitru Roibu.

De asemenea, el a atras atenția asupra politicii educaționale din autonomie, exprimînd îngrijorări cu privire la modul în care este construită agenda istorică și lingvistică pentru tineri.

„Mă neliniștește faptul că, în țara mea, în Moldova, în sud, în autonomia găgăuză, tinerii găgăuzi sînt obligați să studieze limba română și istoria românilor — una etnocentrică”, a afirmat politicianul.

În partea finală a discursului, Roibu a descris posibilele consecințe ale pasivității și indiferenței, subliniind riscurile creșterii tensiunilor și ale accentuării sentimentului de nedreptate.

„Dacă vom privi cu indiferență asemenea modificări ale Constituției sau distrugerea relațiilor vechi de secole dintre moldoveni și găgăuzi, acest lucru va continua. Și atunci se vor simți oprimați nu doar dumneavoastră, aici, în sud, ci și noi, moldovenii, deoarece există tendințe politice care nu îi tolerează nici pe moldoveni, nici pe găgăuzi și nici autonomia însăși”, a subliniat el.

Politicianul a făcut apel la trecerea de la declarații la acțiuni și la asumarea responsabilității pentru viitorul țării.

„Acum întrebarea este: putem continua să rămînem indiferenți, limitîndu-ne la declarații și opinii personale? Sau ne vom conștientiza rolul și vom prelua responsabilitatea pentru modul în care acționăm în această perioadă? Trebuie să luptăm împreună cu dumneavoastră nu doar pentru viitorul autonomiei, ci și pentru respectarea drepturilor omului și a legii. Pentru noi acest lucru este important, de aceea sîntem alături de dumneavoastră pentru a consolida această viziune și a apăra legea și conceptul inițial”, a declarat Dumitru Roibu.