Dumitru Roibu: Starea de urgență nu trebuie să devină un paravan pentru decizii netransparente

Liderul Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Dumitru Roibu, consideră că intenția autorităților de a solicita din nou instituirea stării de urgență în domeniile energetic și hidrologic trebuie să fie însoțită de explicații clare privind necesitatea unui asemenea regim și modul în care vor fi gestionate resursele publice.

„Cînd autoritățile solicită din nou instituirea stării de urgență, întrebarea nu este doar dacă există probleme în domeniul energetic sau hidrologic. Evident că asemenea riscuri trebuie tratate cu maximă seriozitate. Întrebarea esențială este alta: de ce pentru soluționarea lor este nevoie din nou de un regim excepțional, care permite luarea unor decizii prin proceduri derogatorii?”, a declarat Dumitru Roibu.

Politicianul amintește că experiența anilor 2022–2023, cînd Republica Moldova s-a confruntat cu o criză energetică și au fost gestionate resurse publice importante, trebuie să fie luată în calcul atunci cînd autoritățile solicită din nou competențe excepționale.

„Experiența anilor 2022–2023 ne obligă să fim foarte atenți. În perioadele precedente de stare de urgență, sub argumentul necesității de a reacționa rapid la criza energetică, au fost luate decizii privind achiziții de gaze și gestionarea unor resurse publice de miliarde de lei. O parte importantă a informațiilor privind aceste tranzacții nu era accesibilă publicului în momentul în care erau cheltuiți banii. Iar întrebările apărute atunci nu pot fi pur și simplu șterse din memoria societății”, a subliniat liderul partidului.

Dumitru Roibu face referire și la constatările ulterioare ale Curții de Conturi privind activitatea Energocom în perioada 2021–2023, inclusiv probleme legate de integritatea unor dosare de achiziție, trasabilitatea și controlul unor tranzacții.

„Ulterior, chiar Curtea de Conturi a constatat probleme privind integritatea unor dosare de achiziție, trasabilitatea și controlul unor tranzacții realizate de Energocom în perioada 2021–2023. Aceste constatări nu demonstrează, prin ele însele, existența unor «scheme», dar arată foarte clar de ce suspiciunile societății trebuie lămurite prin transparență deplină, nu prin solicitarea unor noi derogări”, a declarat Dumitru Roibu.

În acest context, politicianul consideră că autoritățile trebuie să răspundă public la o serie de întrebări înainte de a solicita noi competențe în regim de urgență.

„Ce anume nu poate face Guvernul în baza legislației ordinare? Ce decizii concrete necesită stare de urgență? Ce achiziții sînt planificate? Cine le va efectua? După ce procedură vor fi selectați furnizorii? Cum va fi stabilit prețul? Și, cel mai important, cînd vor putea cetățenii să vadă contractele și să afle pentru ce au fost cheltuiți banii publici?”, a întrebat liderul partidului.

Dumitru Roibu subliniază că necesitatea unei intervenții rapide într-o situație excepțională nu trebuie să excludă transparența și controlul asupra deciziilor autorităților.

„Pentru că starea de urgență nu trebuie să devină un paravan pentru decizii netransparente. Într-o situație excepțională, Guvernul poate avea nevoie de posibilitatea de a acționa rapid. Dar rapid nu trebuie să însemne netransparent. Urgența nu poate substitui controlul parlamentar, răspunderea instituțională și dreptul societății de a cunoaște cum sînt administrate resursele statului”, a menționat Dumitru Roibu.

Liderul Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII” consideră că securitatea energetică și securitatea aprovizionării cu apă sînt chestiuni de interes național, însă tocmai de aceea măsurile excepționale trebuie să fie clar argumentate și limitate.

„Dacă actuala stare de urgență este într-adevăr indispensabilă, autoritățile trebuie să demonstreze acest lucru prin argumente și fapte: să spună ce măsuri excepționale vor să întreprindă, pentru cît timp, cu ce bani și sub ce mecanism de control. Într-un stat democratic, starea de urgență trebuie să fie o excepție strict limitată în timp și justificată pentru fiecare competență suplimentară acordată autorităților. Ea nu trebuie să devină o metodă comodă de guvernare și cu atît mai puțin un paravan în spatele căruia deciziile de sute de milioane sau miliarde sînt ferite de controlul public. Înainte de a cere din nou încredere nelimitată, statul trebuie să ofere transparență maximă”, a conchis Dumitru Roibu.